Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Lectura ca mod de existență a operei literare. Teorii ale lecturii din secolul al XXlea


Autor: Dementieva Diana
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.08 - Teoria literaturii
Anul:2021
Conducător ştiinţific: Aliona Grati
doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 martie 2021 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.53 Mb / în română
Adobe PDF document0.60 Mb / în engleză

Teza

CZU 821.019(043.3)

Adobe PDF document 2.02 Mb / în română
186 pagini


Cuvinte Cheie

operă literară, text, autor, lector, cititor concret, cititor abstract, cititor fictiv, comunicare literară, emițător, receptor, lectură, (re)lectură, receptare, interpretare, hermeneutică, competență de lectură, orizont de așteptare, metateoria lecturii, estetica receptării, teorii ale lecturii, teorii ale receptării, dialogism, intertextualitate, sociocritică, instanțe intratextuale, instanțe extratextuale, opera deschisă, lectură sincretică, model sincretic de lectură

Adnotare

Teză de doctor în filologie la specialitatea 622.03 – Teoria literaturii, Chișinău, 2021.

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 132 de surse, 170 pagini de text de bază, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autoarei. Rezultatele tezei au fost reflectate în 14 lucrări ştiinţifice.

Domeniu de studiu: Teorie literară Scopul lucrării rezidă în analiza metamorfozelor și crearea unui tablou al teoriei lecturii din secolul al XXlea, în propunerea unui suport teoretico-metodic adecvat pentru analiza operei literare din perspectiva cititorului. Obiectivele cercetării: 1. Reconstituirea parcursului ideii de receptare literară; 2. Determinarea etapelor de evoluție a conceptului de lectură în istoria hermeneuticii literare; 3. Clarificarea noțiunilor polisemantice ce vizează obiectul, actul, și subiectul lecturii; 4. Interpretarea diverselor perspective asupra modului de existență a operei literare; 5. Examinarea lecturii ca modalitate unică de existență a operei literare; 6. Sinteza principalelor teorii ale lecturii din secolul al XX-lea; 7. Stabilirea reperelor la delimitarea între categoriile: Teorii ale lecturii și Teorii ale receptării; 8. Prezentarea unor modele sincretice de lectură; 9. Propunerea unui algoritm de lectură sincretică; 10. Ilustrarea aplicabilității modelului sincretic de lectură în baza romanului Numele trandafirului de Umberto Eco.

Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării constă în crearea, pentru prima oară în contextul nostru academic, a unei panorame a teoriilor și modelelor de lectură din secolul al XX-lea. Ca urmare a depistării specificului poliform al teoriei lecturii, se insistă asupra necesității delimitării între: Teorii ale lecturii și Teorii ale receptării. Se demonstrează irelevanța acestor două constante ale teoriei lecturii pentru o lectură eficientă a operei literare, dat fiind unidirecționalitatea lor. Drept urmare, se conceptualizează un nou model de existență a operei literare care înglobează toate demersurile tradiționale (obiectiv, expresiv, mimetic și pragmatic). În premieră, se propune un model sincretic de lectură care își ajustează termeni ai dialogismului, sociocritici, teoriei intertextualității, dar și din eșafodajul Teoriilor lecturii și Teoriilor receptării și care introduce noțiuni ca metateorie a lecturii, model sincretic de lectură și lectură sincretică. În cele din urmă, se oferă un algoritm de lectură sincretică și se demonstrează aplicabilitatea lui în baza romanului Numele trandafirului de Umberto Eco. Problema ştiinţifică soluţionată în domeniul cercetat constă în elaborarea, mai ales pentru contextul științific din Republica Moldova, a unui studiu teoretic de ansamblu asupra teoriilor și modelelor de lectură din secolul al XX-lea. A fost soluționată problema ambiguității terminologice și metodologice prin clasificarea teoriilor în două categorii corespunzătoare: în teorii preocupate de instanțele intratextuale (perspectiva cititorului implicit) și teorii ce studiază instanțele extratextuale (perspectiva cititorului real). Drept urmare al evidențelor descoperite, s-a depistat problema scindării studiului operei literare. Problema fiind soluționată prin conceptualizarea și aplicarea unui model sincretic de lectură.

Importanţa teoretică şi practică constă în identificarea și definirea principalelor concepte operaționale și instrumente de analiză a operei literare din perspectiva cititorului. Demersul presupune o analiză sistematică a studiilor din domeniul teoriei lecturii realizate pe parcursul secolului trecut în Occident, iar câteva decenii mai târziu și în România. Capitolul trei presupune un demers inovativ dublu: de la teorie la practică. Constituind o bază de instrumente terminologice și metodologice actualizate, definite și clarificate, cercetarea va putea fi utilă oricărui cercetător științific, critic, istoric literar, cadru didactic universitar, dar și specialiștilor în pedagogie, profesorilor din școlile din Republica Moldova. De asemenea, studiul deschide multiple direcții și posibilități de cercetare inter - și transdisciplinare.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele tezei continuă să fie implementate în cadrul proiectului de cercetare Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova pin intermediul artei și mitopoeticii din cadrul Centrului de cercetări științifice: Științe Umaniste a Universității de Stat a Moldovei. Ideile de bază ale acestui studiu au fost prezentate și apreciate la 14 conferințe științifice din țară și de peste hotare. De asemenea, rezultatele cercetărilor la tema tezei de doctorat sunt reflectate în 14 articole apărute în reviste științifice de profil, naționale și internaționale.

Cuprins


1. EVOLUȚIA CONCEPTULUI DE LECTURĂ
  • 1.1. Ideea de receptare literară în studiile teoretice occidentale și românești
  • 1.2. Evoluția conceptului de lectură în istoria hermeneuticii literare
  • 1.3. Precizări terminologice în triada: obiectul lecturii – actul lecturii – agentul lecturii
  • 1.4. Existența operei literare – perspective și ipoteze teoretice
  • 1.5. Lectura ca mod de existență a operei literare
  • 1.6. Concluzii la capitolul I

2. PRINCIPALELE TEORII ALE LECTURII DIN SECOLUL AL XX-LEA
  • 2.1. Școala de la Konstanz. Promotorii teoriei lecturii
  • 2.1.1. Estetica receptării (Hans Robert Jauss). Rolul receptorului în comunicarea literară
  • 2.1.2. Teoria efectului estetic (Wolfgang Iser). Fenomenologia lecturii
  • 2.2. Opera deschisă și limitele interpretării ei. Teoria cititorului model (Umberto Eco)
  • 2.3. Mișcarea Reader-Response Criticism. Teoria socială a răspunsului (Stanley Fish)
  • 2.4. Teoria (re)lecturii (Matei Călinescu). Circularitatea lecturii și paradoxul lizibilității
  • 2.5. Teoria lecturii (Paul Cornea). Tipologia textului, tipuri de lector, tipuri de lectură
  • 2.6. Teorii ale lecturii și Teorii ale receptării – două constante ale metateoriei lecturii
  • 2.7. Concluzii la capitolul II

  • 3. MODELE SINCRETICE ALE TEORIEI LECTURII
  • 3.1. Condiționări filosofico-literare ale schimbării de paradigmă în teoria lecturii
  • 3.2. Comunicarea literară unidirecțională. Abordări teoretice intra- și extratextuale
  • 3.2.1. Abordări teoretice intratextuale: Naratologia, Teoriile lecturii
  • 3.2.2. Abordări teoretice extratextuale: Sociologia literaturii, Teoriile receptării
  • 3.3. Abordări sincretice ale teoriei lecturii
  • 3.3.1. Lectura sincretică: interpretarea literară între rațional(itate) și irațional(itate)
  • 3.3.2. Dialogismul. Identități textuale și extratextuale în relație dialogică continuă
  • 3.3.3. Derivațiuni ale dialogismului: Teoria intertextualității și sociocritica
  • 3.4. Un model sincretic de lectură
  • 3.4.1. Algoritm de lectură sincretică
  • 3.4.2. Propunere de lectura sincretică în baza romanului Numele trandafirului de Umberto Eco
  • 3.5. Concluzii la capitolul III

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
Declarația privind asumarea răspunderii
CV-ul autorului