Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Abordarea cognitivă a metaforei în discursul identitar (în limbile germană şi română)


Autor: Prisecari Valentina
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.04 - Limbi germanice (cu indicarea limbii concrete)
Anul:2021
Conducător ştiinţific: Ludmila Zbanţ
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 octombrie 2021 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.99 Mb / în română
Adobe PDF document1.15 Mb / în engleză

Teza

CZU 11.112.2'38'42+811.135.1'38'42(043.3)

Adobe PDF document 3.67 Mb / în română
216 pagini


Cuvinte Cheie

metaforă conceptuală, discursivă, ident itară, creativă, expresii şi structuri metaforice, lingvistica cognitivă, modele metaforice, cartare, clasificare, cadre, concepte abstracte, TMC; ident itate, ident itate naţională; discurs polit ic, discurs despre identitate

Adnotare

Teza constă din introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie - 159 de tit luri. Textul de bază al tezei - 140 de pagini, 14 tabele, 14 figuri şi 4 anexe. Rezultatele obţinute la tema tezei sunt publicate în 9 lucrări şt iinţ ifice. Scopul lucrării: Analiza structurilor discursive, felul în care expresiile metaforice marchează și construiesc identitatea naţională în discursul identitar într-un anumit spațiu geografic şi într-o anumită perioadă de timp, de către anumiţi locutori. Obiectivele cercetării: reconstruirea imaginilor metaforice a realității sociale, culturale şi politice prin intermediul discursului identitar (perioada 1989-2018), prin imagini care descriu evenimentele istorice ca experienţe cruciale sau ca „praguri ale biografiei colective”; cercetarea comparată a modului de gândire metaforică în societatea germană şi românească prin prisma modelului identităţii primordiale şi civice, a modului de gândire „automat şi fără efort” în cadrul a două națiuni diferite, punând în valoare asemănările și deosebirile viziunilor metaforice; reconstruirea reflectării prin metafore a identităţii naţionale germane și românești în conținutul discursului identitar; identificarea universalității și alterităţii metaforei în cele două corpusuri discursive.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Lucrarea este un studiu interdisciplinar de pionierat, fiind printre primele care abordează binomul metaforă-identitate, în special într-o perspectivă comparativă. Subiectul cercetării se încadrează într-o direcţie nouă, care a început să fie abordată sporadic abia după anul 2003, când au apărut primele lucrări centrate pe tematica dată în științele sociale și apoi cele în șt iințe lingvistice.

Rezultatele obținute: Din analiza expresiilor metaforice au rezultat două modele principale de identitate metaforică: modelul identităţii primordiale (naturale) prezent în discursul identitar în limba germană şi modelul ident ităţii civice (construite) din discursul ident itar în limba română.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă: Modelul de analiză în triada metaforăidentitate-discurs, dezvoltat în prezenta lucrare, poate fi aplicat atât în analiza identităţii națio nale, cât și a celei individuale, pentru ident ificarea tiparelor cognitive la nivelul semnificaţiei latente, independent de intenţia locutorului. Totodată, modelul poate servi ca bază teoretică şi practică pentru cercetarea identităţii metaforice naţionale, dar şi personale, în discurs prin intermediul aceloraşi parametri de analiză.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: Modelul de analiză a discursului bazat pe abordarea cognitivă a metaforei este relevant pentru specialiştii din domeniul lingvisticii, politicii, psihologiei, istoriei etc., dar şi pentru oricine care doreşte să analizeze sau să creeze un discurs public. Lista conceptelor discursive ale identității naționale cu care am operat în teză facilitează producerea de discursuri sau poate servi la crearea unei aplicații de generare automată de discursuri publice cu o gamă variată de tematici, bazate în special pe concepte abstracte.

Cuprins


1. ABORDĂRI ACTUALE ÎN CERCETAREA DISCURSULUI
  • 1.1. Discursul: interdependenţa limbă şi vorbire vs limbaj
  • 1.2. Direcţii, modele şi metode de AD
  • 1.2.1. Modele de analiză a discursului: J. Livesey, R. Hülsse, J. Gee, Ruth Wodak şi modelul lui D. Hymes
  • 1.2.2. Analiza discursului din perspectivă metaforică în spaţiul german
  • 1.2.3. Analiza discursului din perspectivă metaforică în spaţiul românesc
  • 1.3. Identitate lingvistică şi naţională în discurs
  • 1.4. Discursul despre identitate ca subcategorie a DP
  • Concluzii la capitolul 1

2. CERCETAREA METAFOREI ÎN DISCURS ŞI UNIVERSALIILE
  • 2.1.Abordarea retorică şi cognitivă a metaforei vs metafora ca fenomen discursiv
  • 2.1.1. Teorii ale metaforei, semantica cognitivă şi TMC
  • 2.1.2. Metafora conceptuală, identitară, discursivă şi creativă
  • 2.2. MIP, MIPVU, MIV vs metoda onomasiologico-cognitivă
  • 2.3. Modele şi metode de interpretare a MC în discurs
  • 2.4. Universaliile metaforei: materialitatea, alteritatea şi istoricitatea
  • Concluzii la capitolul 2
3. ABORDAREA COGNITIVĂ A METAFOREI ÎN DISCURSUL DESPRE IDENTITATE
  • 3.1. Constituirea corpusurilor discursive
  • 3.2. Discursul despre identitatea lingvistică şi culturală germană/cadrul identitar după 1989 – „Leitkultur”
  • 3.3. Identitatea românească lingvistică şi socio-politică după 1989
  • 3.4. Analiza discursurilor despr e identitate prin modelul SPEAKING
  • 3.5. Domenii de metaforizare
  • 3.5.1. Domeniul botanic
  • 3.5.2. Domeniul călătorie
  • 3.5.3. Domeniul construcţiei
  • 3.5.4. Domeniul naturii şi al fenomenelor naturale
  • 3.5.5. Domeniul medical
  • 3.5.6. Domeniul milita
  • 3.5.7. Domeniul tehnic şi mecanic
  • 3.6. Prezentarea rezultatelor în tabele
  • Concluzii la capitolul 3

2 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE