Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2022 / martie /

Expunerea populației Republicii Moldova la mercur și posibilitățile de reducere a riscului pentru sănătate


Autor: Țurcanu Gheorghii
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.07 - Igienă
Anul:2022
Conducători ştiinţifici: Ion Bahnarel
doctor habilitat, profesor universitar
Eleonora Dupouy
doctor, conferenţiar universitar
Instituţia: Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (ANSP)

Statut

Teza a fost susţinută pe 17 martie 2022 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 iulie 2022

Autoreferat

Adobe PDF document0.94 Mb / în română
Adobe PDF document1.01 Mb / în engleză

Teza

CZU 614.8.086.5:546.49(478)(043.2)

Adobe PDF document 10.12 Mb / în română
152 pagini


Cuvinte Cheie

mercur, metil mercur, aportul zilnic estimativ, consumul de pește, crustacee și moluște, concentrația mercurului, populație și riscuri pentru sănătate, mediul ambiant

Adnotare

Scopul lucrării: Evaluarea expunerii populației Republicii Moldova la mercur pentru elaborarea măsurilor de prevenție adecvate gradului de risc determinat.

Reieșind din scopul care a fost trasat sau sistematizat următoarele obiective:

  1. Stabilirea potențialelor surse de poluare cu mercur.
  2. Determinarea și analiza concentrației mercurului în speciile de pești, crustacee și moluște (PCM) mai frecvent consumate.
  3. Estimarea și analiza concentrației mercurului în aer, apă și sol.
  4. Evaluarea riscului de expunere la mercur a populației cu elaborarea măsurilor de prevenție adecvate gradului de risc determinat.

Metodologia generală a cercetării științifice.

S-a efectuat un studiu descriptiv ecologic pentru a aprecia și estima impactul mercurului (forma metalică, metil mercur) asupra sănătății populației din RM cu respectarea rigorilor științifice, principiilor etice de cercetare instituționale, naționale și internaționale. Drept obiect de studiu s-a considerat PG și copiii din școli internat cu vârsta de 7-18 ani, grădiniță cu regim de activitate de 9,5 - 10 ore asumându-se ca categoria respectivă au vârsta de 3 -7 ani și copii din creșă cu regim de activitate 9,5 - 10 ore cu vârsta de 1- 3 ani. S-a calculat aportul zilnic estimativ pentru metil – mercur și mercur metalic. Am aplicat modelul toxico cinetic de calcul a concentrației teoretice a MeHg în păr și sânge. Au fost investigate concentrația Hg în diferite specii de pești, crustacee și moluște în aer, apă și sol. Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute. În premieră, în viziune sistemică, a fost efectuat un studiu complex multilateral al nivelului de poluare a factorilor de mediu cu Hg, aspectelor toxico-igienice privind Aportul Zilnic Estimativ al Hg în organismul uman pentru forma metalică și organică a Hg pentru populația generală și copii prin aplicarea diferitor abordări. Am argumentat științific măsurile necesare a fi întreprinse de către serviciul sănătății publice. S-a testat consumul de pește recomandat la nivel național (Cantitatea Zilnică Necesară) pentru copii cu diferite vârste în contextul prezenței Hg în PCM. Studiul a fost realizat prin aplicarea unei metodologii noi, justificate, inovativă pentru Republica Moldova. Am identificat gradul expunerii populației RM la mercur prin apă, aer, sol, pește, crustacee și moluște și utilizarea intenționată a dispozitivelor cu mercur. Am calculat, caracterizat, analizat și fundamentat științific particularitățile expunerii populației generale (per capita), copiilor de diferită vârstă la mercur pentru a înțelege dimensiunea problemei la nivel național. Rezultatele vor contribui la elaborarea și optimizarea strategiilor de sănătate publică în vederea aplicării măsurilor de profilaxie orientate spre atenuarea impactului Hg asupra sănătății populației. Rezultatele cercetării efectuate amplifică baza teoretică pe segmentul estimării riscului asociat pentru sănătatea populației ca rezultat al expunerii la Hg prin ingestia de sol, apă, aer s-au consumul de PCM. S-a utilizat o metodologie originală, și cost-eficientă aplicabilă și pentru alte cercetări similare. Materialele lucrării vor servi ca suport metodic și didactic în instruirea universitară și postuniversitară a cadrelor medicale, pentru pregătirea materialelor didactice (cursuri, recomandări metodice) pentru segmentul practic. S-au identificat și caracterizat sursele de poluare la Hg și estimat potențialul lor impact asupra sănătății populației, cu argumentarea măsurilor profilactice în special pentru prevenirea expunerii copiilor.

Valoarea aplicativă a lucrării: În baza studiului s-au elaborat și planificat măsuri și recomandări pentru serviciul de supraveghere a sănătății publice în vederea recunoașterii Hg ca o problemă de sănătate publică. Rezultatele studiului servesc drept suport pentru ANSP în onorarea obligațiunilor și responsabilităților prevăzute în articolele 16, 18, 19, 20, 21 din Legea nr. 51 din 30.03.2017 privind ratificarea Convenția Minamata cu privire la mercur. În baza analizei rezultatelor s-a elaborat ghidul ’’Ghid privind gestionarea incidentelor cu mercur: opțiuni de remediere’’ destinat Autorităților Publice Centrale și Locale, Instituțiilor preșcolare și școlare, Instituțiilor Medico-Sanitare Publice.

Aprobarea rezultatelor științifice: Rezultatele au fost prezentate la conferința națională științifico-practică din Belarus, Minsk «Здоровье и окружающая среда», organizate în 26-28 octombrie 2017, 15-16 octombrie 2018 și 14-15 noiembrie 2019. Sa participat la Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF ’’Nicolae Testemițanu’’ din 21-23 octombrie 2020, la Conferința științifico-practică națională cu participare internațională ”Siguranța chimică și toxicologia la confluența dintre domenii’’ Chișinău 25-26 noiembrie 2016, conferința finală ’’Evaluarea inițială privind implementarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur în Republica Moldova’’, Chișinău, 5 aprilie 2017. Teza a fost discutată, aprobată și recomandată spre susținere la ședința comună a conducătorului de doctorat, comisiei de îndrumare și a unității primare de cercetare (Laboratorul științific pericole chimice și toxicologie din cadrul ANSP) din 01.07.2021 (proces-verbal nr. 1), la ședința Seminarului științific de profil din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova la profilul 331. Sănătate Publică, specialitatea Igienă - 331.02 din 17.09.2021 (proces-verbal nr. 1). Ulterior recomandată pentru susținerea publică prin decizia Consiliului Științific al Consorțiului din 02.12.2021 (nr. 24). Pentru realizarea studiului s-a obținut și avizul pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării din 03.06.2016 nr. 64.

Publicații la tema tezei: Rezultatele cercetărilor au fost publicate în 16 lucrări științifice, inclusiv 5 de sine stătător, 1 articol în reviste științifice peste hotare, 4 articole în reviste științifice naționale acreditate, 5 articole în lucrările conferințelor științifice, 5 participări cu comunicări la foruri științifice.

Cuprins


1. ANALIZA SITUAȚIEI PRIVIND RISCUL EXPUNERII LA MERCUR
  • 1.1. Particularitățile fizice, chimice, toxicologice, semnele clinice atribuite expunerii la principalii compuși ai mercurului
  • 1.1.1. Absorbția, distribuția și metabolismul compușilor mercurului
  • 1.1.2. Simptome clinice, diagnosticul intoxicației acute și cronice cu mercur
  • 1.2. Particularitățile răspândirii mercurului în natură
  • 1.2.1. Mercurul în aerul atmosferic
  • 1.2.2. Conținutul mercurului în sol
  • 1.2.3. Conținutul mercurului în apele naturale
  • 1.2.4. Conținutul mercurului în produsele alimentare
  • 1.3. Impactul mercurului asupra sănătății umane
  • 1.4. Sarcinile comunității științifice în implementarea Convenției de la Minamata

2. MATERIALE ȘI METODE DE ORGANIZARE A CERCETĂRII
  • 2.1. Caracteristica generală a metodologiei de cercetare
  • 2.2. Metodologia specială aplicată în contextul evaluării riscului
  • 2.3. Aprecierea gradului de incertitudine asociat studiului
3. ESTIMAREA RISCULUI EXPUNERII LA MERCURUL METALIC
  • 3.1. Introducere
  • 3.2. Metode
  • 3.3. Rezultate
  • 3.3.1. Caracteristica emisiilor și depunerilor de mercur la nivel național
  • 3.3.2. Caracteristica produselor de consum cu utilizarea intenționată a Hg
  • 3.3.3. Caracteristica zonelor contaminate
  • 3.3.4. Gradul de poluare cu mercur a aerului, apei, solului
  • 3.3.5. Aportul zilnic estimat pentru mercurul metalic prin ingestia de apă, sol și aer
  • 3.4. Discuții
  • 3.4.1. Rolul emisiilor și depunerilor în expunerea populației la mercur
  • 3.4.2. Riscurile asociate utilizării intenționate a dispozitivelor cu conținut de mercur
  • 3.4.3. Analiza punctelor fierbinți prin prisma potențialului de expunere la mercur
  • 3.4.4. Aerul, apa și solul ca surse de expunere la mercurul metalic

4. ESTIMAREA RISCULUI EXPUNERII LA METIL MERCUR
  • 4.1. Introducere
  • 4.2. Metode
  • 4.3. Rezultate
  • 4.3.1. Aprecierea concentrației metil mercurului în pește crustacee și moluște
  • 4.3.2. Caracteristica consumului de pește, crustacee și moluște
  • 4.3.3. Estimarea Aportului zilnic estimativ de metil mercur
  • 4.3.4. Elaborarea unor recomandări privind consumul de pește, crustacee și moluște
  • 4.4. Discuții
  • 4.4.1. Concentrațiile metil mercurului în pește crustacee și moluște
  • 4.4.2. Analiza consumului de pește crustacee și moluște
  • 4.4.3. Estimarea Aportului zilnic de metil mercur (impactul asupra populației)
  • 4.4.4. Recomandări privind consumul de pește prin prisma expunerii la metil mercur

5. MODELAREA TOXICO-CINETICĂ A CONCENTRAȚIEI HG ÎN SÂNGE ȘI PĂR (BIOMONITORIZARE)
  • 5.1. Introducere
  • 5.2. Metode - aplicarea modelului toxico cinetic
  • 5.3. Rezultate obținute prin aplicarea modelului toxico-cinetic
  • 5.4. Discuții pe marginea concentrației MeHg în sânge și păr
6. SINTEZA REZULTATELOR STUDIULUI
CONCLUZII
RECOMANDĂRI PRACTICE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
LISTA PUBLICAȚIILOR ȘI MANIFESTĂRILOR ȘTIINȚIFICE
Declarația privind asumarea răspunderii