Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Elaborarea unui sistem de monitorizare a stării sănătății sistemului cardiorespirator


Autor: Botnaru Nicolai
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.13 - Fiziologia omului şi animalelor
Anul:2022
Conducător ştiinţific: Teodor Furdui
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 aprilie 2022 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 iulie 2022

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.97 Mb / în engleză
Adobe PDF document – 1.00 Mb / în română

Teza

CZU 612.17:004.9(478)(043.2)

Adobe PDF document 3.57 Mb / în română
157 pagini

Cuvinte Cheie

parametri fiziologici, tensiune arterială, frecvența respirației, frecvența contracțiilor cardiace, saturația oxigenului din sânge, temperatură corpului, sănătate somato-vegetativă, monitorizare la distanță

Adnotare

Structura tezei: introducere, 4 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 273 de surse, anexe, 127 de pagini text de bază, 7 tabele, 53 figuri. Rezultatele obținute au fost tipărite în 6 publicații științifice.

Scopul: fundamentarea utilizării unor indici fiziologici reprezentativi ai sistemelor vitale cardiovascular și respirator în calitate de indicatori ai unui dispozitiv (prototip) de telemonitorizare în dinamică a activităților funcționale preventive a stării sănătății somato-viscerale a organismului.

Obiective: Analiza practicii utilizării tehnologiilor de monitorizare la distanță a unor funcții ai sistemelor cardiovascular și respirator; estimarea parametrilor fiziologici (tensiunea arterială, frecvența respirației, frecvența contracțiilor cardiace, saturația oxigenului din sânge, temperatură corpului), utilizarea cărora, într-un sistem de telemonitorizare, ar permite evaluarea preventivă a activității funcționale a sistemului cardiorespirator și a stării relative a sănătății somato-vegetative la distanță; elaborarea unui sistem de monitorizare a unor indici reprezentativi ai funcțiilor sistemului cardiorespirator în scopul evaluării la distanță a activității funcționale a acestuia și a stării relative a sănătății somato-vegetative; elaborarea unei interfețe specializate de vizualizare și analiză a informației fiziologice despre activitatea sistemului cardiorespirator; elaborarea modulului de transmitere a informației cu ajutorul rețelelor de comunicare, în caz de necesitate; testarea capacităților funcționale în ansamblu cu sistemului de telemonitorizare în continuu la distanță.

Noutatea și originalitatea științifică: rezidă în argumentarea unui concept privind identificarea unor sisteme fiziologice și a parametrilor funcționali ce ar reflecta starea lor funcțională relativă și a sănătății somato-vegetative și ar putea servi ca indicatori de telemonitorizare, elaborarea unui prototip original de monitorizare la distanță.

Originalitatea rezultatelor: constă în crearea unui sistem inedit de monitorizare la distanță a unor parametri vitali în baza componentelor structurale constitutive performante, specializate, care, cu ajutorul unor algoritmi speciali, calculează parametrii corespunzători. În cazul dereglării acestora are loc declanșarea alarmei și transmiterea unui mesaj pe adresa de email predefinită.

Problema științifică: fundamentarea și efectuarea studiilor interdisciplinare în fiziologie (sanocreatologie) și inginerie biomedicală în scopul elaborării și creării unui sistem de telemonitorizare la distanță în continuu a unor parametri vitali.

Importanța teoretică: constă în realizarea noilor posibilități de a studia derularea mecanismelor constituirii, maturizării și stabilizării în ontogeneză a funcțiilor sistemelor fiziologice vitale – cardiovascular și respirator și rolul acestora în formarea și reglarea sănătății somato-vegetative.

Valoarea aplicativă: este determinată de solicitările științelor: fiziologia omului și animalelor, sanocreatologia, medicina, bioingineria, de a studia modificările funcțiilor sistemelor fiziologice vitale în dinamică la distanță și la timp a întreprinde acțiuni de prevenție și recuperare.

Implementarea rezultatelor: rezultatele obținute sunt utilizate în cadrul Serviciului Medical MAI și în cercetările științifice din Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie. Totodată rezultatele obținute pot fi utilizate și în cercetări științifice ce țin de analiza datelor, studierea eficienței reprezentării informației în diminuarea morbidității și mortalității persoanelor monitorizate la distanță.

Cuprins


1. STAREA CONTEMPORANĂ A STUDIILOR SERVICIILOR DE SUPRAVEGHERE LA DISTANȚĂ A FUNCȚIILOR UNOR SISTEME FIZIOLOGICE ȘI A STĂRII SĂNĂTĂȚII SOMATO-VEGETATIVE
  • 1.1. Rolul telemedicinii în asigurarea supravegherii stării funcționale a unor sisteme vitale ale organismului și sănătății somato-vegetative. Morbiditatea și mortalitatea precoce înaltă ca factori determinatori ai necesității dezvoltării telemedicinii
  • 1.2. Sanocreatologia și nosologia – necesitățile lor în dezvoltarea telemonitorizării
  • 1.3. Sisteme de telemonitorizare, servicii de telemedicină
  • 1.4. Concluzii la capitolul I

2. IDENTIFICAREA INDICATORILOR FUNCȚIONALI DE MONITORIZARE LA DISTANȚĂ, TEHNICI ȘI METODE DE PRELEVARE, ACHIZIȚIONARE ȘI ANALIZĂ A VALORILOR PARAMETRILOR FIZIOLOGICI ELECTRICI, DE CONVERSIUNE A SEMNALELOR FIZIOLOGICE DE ORIGINE NEELECTRICĂ, DE VIZUALIZARE ȘI TRANSMITERE LA DISTANȚĂ
  • 2.1. Indicii funcționali ai sistemelor fiziologice vitale cardiovascular și respirator (FCC) – frecvența contracțiilor cardiace, (FR) – frecvența a respirației, (SpO2) –saturația oxigenului din sânge, (TA) – tensiunea arterială, (TC) – temperatura corpului, ca indicatori de monitorizare la distanță în scopul obținerii informației preventive despre starea funcțională a acestor sisteme și a sănătății relative somato-vegetative
  • 2.2. Conceptul proiectării prototipului de telemonitorizare
  • 2.3. Prelevarea și analiza activității electrice cardiace cu ajutorul circuitului de bioinstrumentație
  • 2.4. Metoda de prelevare și analiză a mișcărilor respiratorii cu ajutorul transimpedanței
  • 2.5. Pulsoximetria – metoda optică de determinare a saturației cu oxigen a hemoglobinei din sânge
  • 2.6. Determinarea temperaturii corpului cu ajutorul termometriei
  • 2.7. Determinarea tensiunii arteriale
  • 2.8. Concluzii la capitolul II

3. ELABORAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚII FUNCȚIONALE A SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, RESPIRATOR, A TEMPERATURII CORPULUI ȘI A STĂRII RELATIVE A SĂNĂTĂȚII SOMATO-VEGETATIVE
  • 3.1. Structura componentelor inginerești constitutive ale prototipului
  • 3.2. Adaptarea subsistemului de achiziție a activității cardiace și respiratorii
  • 3.3. Integrarea senzorului de pulsoximetrie MAX30100
  • 3.4. Integrarea senzorului de temperatură MAX30205
  • 3.5. Determinarea tensiunii arteriale cu ajutorul metodei Pulse Transit Time
  • 3.6. Concluzii la capitolul III

4. ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA ALGORITMULUI DE COMUNICARE WIRELESS, INTERFEȚEI GRAFICE ȘI TESTAREA CAPACITĂȚILOR FUNCȚIONALE ÎN ANSAMBLU A PROTOTIPULUI DE MONITORIZARE ÎN CONTINUU LA DISTANȚĂ
  • 4.1. Sisteme de comunicare wireless și platforma IoT
  • 4.2. Evaluarea valorilor parametrilor fiziologici ce reflectă preventiv starea sanogenă și disanogenă a sistemului cardiorespirator cu ajutorul prototipului
  • 4.3. Concluzii la capitolul IV

5. CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
6. BIBLIOGRAFIE
ANEXE DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII CV-ul AUTORULUI