română | русский | english

Autor: Lucreţia Nemerenco Gradul: doctor în ştiinţe fizico-matematice Specialitatea:  01.04.10 - Fizica şi ingineria semiconductorilor Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Nicolae Sîrbu doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei Instituţia:

Statut Teza a fost susţinută pe 22 octombrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007 Autoreferat – 0.38 Mb / în română Teza CZU 621.315.592 3.81 Mb / în română 177 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

În lucrare sunt cercetate monocristalele materialelor calcopirite CuGaxIn1-xS2, prin metoda optică clasică şi spectroscopia Raman de o rezoluţie înaltă, la temperaturile de cameră şi heliu. În lucrare sunt determinate stările de bază şi cele excitate a excitonilor A, la lungimile de undă lungi, şi anume seriile Г4 şi Г5, stările de bază şi excitate a seriilor la lungimile de undă scurte В(Г5) şi С(Г4), au fost determinaţi parametrii de bază a exciotnilor şi a benzilor energetice (Еg, ∆кр, ∆со), masele efective ale electronilor şi golurilor, influenţa compoziţiei soluţiei solide asupra parametrilor de bază a exciotnilor şi zonelor. Au fost construite ramurile superioare şi inferioare a excitonilor polaritonici Г4 şi Г5 în intervalul „bottle neck”. A fost stabilit, că are loc anizotropia masei translaţionale a excitonilor – masa longitudinală a excitonilor este mai mică decât masa transversală a excitonului Г4.

În baza datelor experimentale şi calculelor spectrelor optice s-a stabilit, că masa efectivă a benzii de conducţie creşte liniar pe măsura micşorării compoziţiei X în soluţua solidă CuGaxIn1-xS2, în limitele de la 0.12т0 până la 0.23т0. Masa efectivă a benzii de valenţă superioară (simetria Г6) se măreşte cu un gradient nmai înalt, decât masele efective (seria В серия, simetria Г 7) şi (seria С, simetria Г 6).

A fost arătat, că excitonii Г4 generează unde polaritonice adiţionale a excitonilor Г5, care interferează, determinând o structură fină a spectrelor optice a rezonanţei exciotnice. Au fost construite ramurile polaritonice a excitonilor Г5 şi a fost determinată masa translaţională a excitonilor Г5. S-a demonstrat, că are loc conversia energiei între ramurile polaritonice, care a fost observată în spectrele de reflexie şi luminescenţă.

A fost analizată împrăştierea Raman de rezonanţă a energiei polaritonilor excitonici în soluţia solidă CuGaxIn1-xS2,. Împrăştierea energiei are loc ca un proces multifonon, cu participarea fononilor 1LO, 2LO, 3LO. În cristalele analizate, în procesul de împrăştiere, fononii 1LO şi 2LO se aranjează după energie, în limita creşterii acesteia. A fost propusă schema relaxării în cascadă a energiei polaritonilor pe fononii 1LO şi 2LO. A fost determinat caracterul de rezonanţă a împrăştierii, la variaţia compoziţiei soluţiei solide, în rezultatul apropierii nivelelor polariton excitonice de linia de excitare.

A fost cercetată starea prerezonantă şi a fost stabilit, că intensitatae liniilor de împrăştiere 1LO şi 2LO creşte la apropierea energiei de excitare de frecvenţa de rezonanţă (Ei - Eg).

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Mihail Caraman
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
• Mihail Iovu
  doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Fizică Aplicată

 Teze

[...] Acte Normative