Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Boierimea Ţării Moldovei la mijlocul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea (Studiu istorico-genealogic)


Autor: Bacalov Sergiu
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Demir Dragnev
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 21 decembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.36 Mb / în română

Teza

CZU 94(=135.1) (043.2)

Adobe PDF document 2.56 Mb / în română
185 pagini


Cuvinte Cheie

balcanic, boier, boierime, casă boierească, caucazian, clan, descendent,domn, dregătorie, familie boierească, greci, judecată domnească, moşie, moşinaş, neam, nobilime, neamuri alogene, neamuri autohtone, oriental, părţi de moşie, răzeşi, rebeliune, relaţii de rudenie, sfatul domnesc, stăpânire, strămoş

Adnotare

Cercetarea istorico-genealogică a stărilor privilegiate ale Ţării Moldovei la mijlocul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, constituie scopul principal al tezei; abordând prin prismă genealogică activitatea economică şi social-politică a opt neamuri boiereşti reprezentative.

În prima parte a tezei sunt prezentate criteriile de bază ce determină trăsăturile esenţiale ale nobilimii Ţării Moldovei la etapa cronologică cercetată, evidenţiind, pe lângă stăpânirea moşiilor, deţinerea de dregătorii, şi segmentul genealogic: neamul boieresc.

În capitolul doi am realizat un studiu referitor la boierimea autohtonă din Ţara Moldovei, cercetând această categorie pe baza a patru neamuri reprezentative ale boierimii mari şi mici, vechi şi noi. Este cazul neamurilor Boul, Jora, Mihuleţ şi Durac.

Capitolul trei cuprinde studierea neamurilor boiereşti moldoveneşti de origine alogenă (balcanice şi caucaziene) reprezentative, selectate în baza aceloraşi criterii: gradul de influienţă în societate, mărimea averii, vechimea neamului. Este cazul boierilor Cantacuzino, Stamati, Cerchez şi Abăza.

Cercetarea istorico-genealogică a boierimii Ţării Moldovei la mijlocul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, permite sesizarea procesului de ruinare treptată a unor neamuri mari şi vechi, autohtone, şi înlocuirea lor cu neamuri noi, de origine străină, sau cu cele locale, acomodate la noile condiţii ale epocii. Aceleaşi fenomene se manifestă şi în mediul micilor neamuri boiereşti. Pauperizarea masivă provoacă degradarea ierarhică a micii nobilimi. Se menţin doar acele neamuri autohtone, care reuşesc să-şi creeze puternice relaţii de rudenie cu noua nobilime.

Cuprins


CAPITOLUL I. Criteriile de nobleţe ale boierimii Ţării Moldovei

Capitolul II. Neamurile boiereşti autohtone

  • 1 Vechile neamuri boiereşti autohtone în secolul XVII. Cazul Bouleştilor
  • 2 Evoluţia marilor neamuri boiereşti, în secolul al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea. Cazul Joreştilor
  • 3 Mica boierime şi ruinarea lor economică (secolului XVII – începutul secolului XVIII). Cazul Mihuleţeştilor
  • 4. Implicarea micii boierimi autohtone în rebeliuni cu caracter antigrecesc. Cazul Durăceştilor

CAPITOLUL III. Neamurile boiereşti de origine străină din Ţara Moldovei
  • 1 Neamurile alogene, în mediul marii boierimi autohtone (secolul al XVII-lea). Cazul Cantacuzineştilor
  • 2 Împământenirea boierimii alogene în secolul al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea. Cazul Stămăteştilor
  • 3 Vechea nobilime moldovenească de origine alogenă în a doua jumătate a secolului al XVII-lea – începutul secolului a XVIII-lea. Cazul Cerchezeştilor
  • 4 Neamurile boiereşti mici, de origine alogenă. Cazul Abăzeştilor