Tipologia contrastivă a negaţiei în limbile germană şi română
|
StatutTeza a fost susţinută pe 21 martie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008 Autoreferat – 0.39 Mb / în românăTezaCZU 81’44 (043.3)
|
Cuvinte Cheie
act de comunicare, ambiguitate, asimetrie, caracter informativ, polifuncţional al negaţiei, coincidenţă, comunicare (verbală şi / sau nonverbală), contradictoriu – contrar - privativ,. cuantificator, divergenţă, interferenţă, limbă romanică / germanică, L1, L2, modalităţi de redare, negare, negaţie (~ dialectică, ~ dublă, ~ dublată, ~ implicită, ~ logică, ~ predicativă / parţială / profrază, ~ explicită, ~ multiplă), neutralizarea negaţiei, nuanţă afectivă, operator negativ, opoziţii afirmativ-negative, inversare de sens, sistem mononegativ, SOV, SVO, topică, tipologie, universalie lingvistică, valoare afectivăAdnotare
Teza de doctorat e un studiu contrastiv în care se examinează negaţia lingvistică şi modalităţile de redare a ei în limbile germană şi română.
Cercetarea a fost realizată în baza materialului faptic excerptat din texte beletristice, suplimentat cu date relevante din observarea procesului didactic în grupe de studenţi vorbitori de română care învaţă germana.
Având ca punct de plecare un cadru teoretic consistent, am delimitat negaţia lingvistică de cea logică. Am stăruit asupra caracterului interdisciplinar, multiaspectual şi polifuncţional al negaţiei.
Pe parcursul dezvoltării limbilor, a evoluat şi negaţia. Privită în plan sincronic, germana se supune unui sistem mononegativ. Româna, dimpotrivă, dispune de un sistem polinegativ, admiţând aşadar, cumulul de negaţii.
Un alt spectru de probleme vizează poziţia operatorului negativ faţă de verb. Limba germană, încadrându-se în modelul SOV, plasează operatorul negativ în postpoziţia verbului (modal, auxiliar, autosemantic). Româna, făcând parte din grupul de limbi SVO, poziţionează operatorul negativ în prepoziţia verbului. Plasarea operarorului negativ în faţa predicatului, în limba română, permite delimitarea negaţiei totale de cea parţială. Criteriul nu este definitoriu şi pentru limba germană. Am insistat astfel asupra rolului decisiv al parametrilor contextuali şi situativi, al elementelor prozodice şi nonverbale în exteriorizarea conţinuturilor negative.
În baza unui suport exemplificativ bogat am demonstrat că ambele limbi dispun de mijloace explicite şi implicite pentru redarea negaţiei.
Cercul problemelor abordate ar fi fost incomplet fără aspecte de natură pragmastilistice ale negaţiei, aceasta din urmă fiind încărcată de afectivitate şi expresivitate.
Un cadru didactic nu s-a putut detaşa de unele date pe care le pune la dispoziţie însuşi procesul de predare / învăţare a unei limbi străine în ciclul universitar. Or, erorile comise în redarea negaţiei, de cele mai multe ori, conduc la ambiguităţi, inexactităţi sau răsturnări de sens. Tocmai acest fapt ne-a îndemnat să stabilim sursa şi cauza posibilelor greşeli, propunând şi soluţii / recomandări întru ameliorarea situaţiei.
Cuprins
- 1. Perspectiva diacronică a negaţiei
- 1.1. Negaţia dialectică - forţă motrice în dezvoltare
- 1.2. Evoluţia negaţiei lingvistice
- 2. Cadrul logico-lingvistic al negaţiei
- 2.1. Negaţia în limba naturală şi în logica formală
- 2.2. Opoziţiile afirmativ-negative
- 3. Aspecte ale negaţiei lingvistice
- 3.1. Precizări terminologice, definiţii, clasificări
- 3.2. Cercetarea negaţiei la nivel gramatical
- 3.3. Semantica negaţiei
- 3.4. Pragmatica negaţiei
- Concluzii la capitolul I
CAPITOLUL II. Tabloul tipologic al negaţiei germane şi române
- 1. Preliminarii cu privire la tipologie şi universalii
- 2. Modalităţi de redare a negaţiei în limbile germană şi română
- 2.1. Tipologia bazată pe criteriul stratificaţional
- 2.2. Tipologia negaţiei din perspectivă sintactică
- 2.3. Tipologia funcţională a negaţiei în actul de comunicare
- 2.4. Strategii afective şi funcţii pragmastilistice ale negaţiei
- Concluzii la capitolul II
CAPITOLUL III. Negaţia : aspecte glotodidactice
- 1. Generalităţi
- 1.1. Evoluţia negaţiei în procesul de achiziţionare a primei limbi
- 1.2. Achiziţionarea negaţiei în procesul de învăţare a limbii străine.
- 2.Probleme de redare a negaţiei germane pentru vorbitorii de română.
- 2.1. Unele erori la redarea negaţiei.
- 2.1.1. Analiza greşelilor din anchete (în grupe academice studenţeşti)
- 2.1.2. Analiza rezultatelor observaţiei de durată în grupe studenţeşti.
- 2.2. Sugestii pentru evitarea erorilor
- 2.1. Unele erori la redarea negaţiei.
- Concluzii la capitolul III.
Referenţi Oficiali
- Alexandru Dîrul
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Dumitru Melenciuc
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Teze
În examinare [1] :
- Tautologie și pleonasm: semantică, structură, funcționare (pe baza materialului excerptat din discursurile publicistice și artistice)
12 ianuarie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
