Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2008 / mai /

Contribuţii la studiul pedepsei


Autor: Ioan Graur
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Victor Moraru
doctor, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 31 mai 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 septembrie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.35 Mb / în română

Teza

CZU 343.8(043.3)

Adobe PDF document 1.38 Mb / în română
184 pagini

Adnotare

Instituţia juridică a pedepsei penale asigură funcţia represivă a dreptului penal, represiunea îşi păstrează eficacitatea doar datorită rapidităţii cu care ea intervine: nu mai are nici o valoare dacă intervine prea târziu. Prin aplicarea imediată a pedepsei şi prin asigurarea unui sistem de executarea promptă a sancţiunii de către cel vinovat se realizează, totodată, în condiţii mai eficiente scopurile pedepsei şi anume prevenirea specială adică reeducarea celui condamnat şi la prevenirea generală constând din influenţa pe care pedeapsa şi executarea ei o exercită asupra comportării viitoare a celor din jur.

Actualitatea investigaţiei este condiţionată de faptul că determinarea corectă a esenţei şi scopurilor pedepsei penale, a metodelor şi mijloacelor de realizare a acestora permite elaborarea bazelor metodologice pentru realizarea unor cercetări empirice a pedepsei penale în calitatea acesteia de instituţie juridică şi drept rezultat stabilirea celor mai eficiente căi de aplicare a pedepsei penale. Actualitatea temei investigate poate fi argumentată şi prin faptul că este strâns legată cu problema mult discutată, ce ţine de implementarea şi aplicarea atât a pedepselor privative de libertate cât şi a celor non-privative. Tema rămâne a fi actuală şi din motivul că un şir de probleme ce ţin de ea nu şi-au găsit o tratare clară şi detaliată nici în teorie, nici în practică. Printre acestea menţionăm în special: demonstrarea coraportului dintre actul criminal şi conştiinţa publică; cercetarea bazelor conceptuale ale justiţiei penale; abordarea şi cercetarea instituţiei pedepsei penale prin prisma evoluţiei sale istorice; demonstrarea interconexiunii dintre evoluţia reacţiei represive a societăţii şi evoluţia sistemului sancţionator de stat; identificarea şi elucidarea teoriilor, concepţiilor şi ideilor în cadrul evoluţiei istorice a pedepselor penale, inclusiv în perioada codificărilor din România şi Republica Moldova; determinarea sistemului de clasificări ale pedepselor în evoluţie şi comparaţie istorico-juridică; stabilirea locului şi rolului pedepsei penale în societatea contemporană; explicarea conceptului şi particularităţilor pedepselor penale; evidenţierea şi dezvăluirea scopului pedepsei penale; relevarea funcţiilor pedepsei penale; efectuarea analizei comparative a pedepselor penale şi a măsurilor de siguranţă; evaluarea reglementărilor legislative în sfera pedepselor privative şi non-privative de libertate prin prisma sintetizării perspectivelor de implementare şi aplicare în practică a acestora; argumentarea necesităţii aplicării pedepselor non-privative de libertate; raţionalizarea implementării muncii neremunerate în folosul comunităţii; argumentarea ineficacităţii pedepsei cu moartea prin prisma experienţei ţărilor străine etc.

Toate acestea suscită interesul faţă de tematica ce vizează pedeapsa penală şi îndeamnă la o abordare de pe poziţii noi a chestiunilor ce ţin de aplicarea pedepsei penale atât în România, cât şi Republica Moldova. Or, adoptarea normelor penale referitoare la pedeapsa penală a pus în faţa organelor judiciare, dar şi în faţa ştiinţei dreptului penal o serie întreagă de probleme ce ţin de înţelegerea, interpretarea, aplicarea practică corectă şi perfecţionarea continuă a instituţiei pedepsei penale. Cu certitudine, studiul detaliat asupra problemelor privind pedeapsa în dreptul penal contemporan va contribui la rezolvarea lor, va facilita căutarea mijloacelor de depăşire a deficienţelor existente.

Cuprins


CAPITOLUL I. Apariţia şi evoluţia pedepselor penale ca sancţiuni de drept penal
  • 1. Consideraţii preliminare privind actul criminal şi justiţia penală
  • 1.1. Reflecţii pe marginea coraportului dintre actul criminal şi conştiinţa publică
  • 1.2. Bazele conceptuale ale justiţiei penale
  • 1.3. Influenţa concepţiilor religioase asupra justiţiei penale
  • 2. Evoluţia pedepselor penale ca sancţiuni de drept penal
  • 2.1. Etimologia cuvântului „pedeapsă”
  • 2.2. Evoluţia conceptului de pedeapsă
  • 2.2.1. Evoluţia reacţiei represive a societăţii
  • 2.2.2. Evoluţia sistemului sancţionator de stat
  • 2.2.2.1. Perioada premergătoare apariţiei şcolii clasice
  • 2.2.2.2. Şcoala clasică
  • 2.2.2.3. Şcoala pozitivistă
  • 2.2.2.4. Curentele eclectice
  • 3. Evoluţia istorică a reacţiei represive şi a sistemului sancţionator în România şi în Republica Moldova.

CAPITOLUL II. Consideraţii generale privind pedeapsa penală
  • 1. Conceptul, particularităţile şi clasificarea pedepselor penale
  • 1.1. Conceptul şi esenţa pedepsei penale
  • 1.2. Principiile de aplicare a pedepsei penale
  • 1.3. Particularităţile pedepsei penale
  • 1.4. Clasificarea pedepselor penale
  • 2. Scopul şi funcţiile pedepsei penale
  • 2.1. Scopul pedepsei penale
  • 2.1.1. Restabilirea echităţii sociale
  • 2.1.2. Corectarea condamnatului
  • 2.1.3. Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni
  • 3.1. Prevenţia specială
  • 3.2. Prevenţia generală
  • 2.2. Funcţiile pedepse penale
  • 3. Pedepsele penale în raport cu alte sancţiuni ale dreptului penal
  • 3.1. Apariţia măsurilor de siguranţă ca sancţiuni de drept penal
  • 3.2. Noţiunea şi natura juridică a măsurilor de siguranţă
  • 3.3. Măsurile de siguranţă în legislaţia penală a României şi a Republicii Moldova
  • 3.3.1. Măsurile de siguranţă în Codul penal al României
  • 3.3.2. Măsurile de siguranţă în Codul penal al Republicii Moldova
  • 3.4. Pedepsele penale şi măsurile de siguranţă: analiza comparativă

CAPITOLUL III. Conceptul de pedeapsă în sistemul sancţionator penal din Republica Moldova şi România
  • 1. Aspecte generale privind pedeapsa penală în legislaţia României şi a Republicii Moldova
  • 1.1. Sistemul pedepselor penale în Codul penal al României
  • 1.1.1. Pedepsele care sunt aplicate persoanelor fizice
  • 1.1.2. Pedepsele care sunt aplicate persoanelor juridice
  • 1.1.3. Unele aspecte discutabile privind sistemul de pedepse în Noul Cod penal al României
  • 1.2. Sistemul pedepselor penale în Codul penal al Republicii Moldova
  • 1.2.1. Pedepsele care sunt aplicate persoanelor fizice
  • 1.2.2. Pedepsele care sunt aplicate persoanelor juridice
  • 2. Unele viziuni asupra pedepselor non-privative de libertate
  • 2.1. Argumentarea necesităţii aplicării pedepselor non-privative de libertate
  • 2.2. Raţionamente privind implementarea muncii neremunerate în folosul comunităţii
  • 3. Pedepsele privative de libertate: unele probleme şi soluţii
  • 3.1. Reflecţii asupra utilităţii pedepselor privative de libertate
  • 3.2. Referinţe privind ineficacitatea pedepsei cu moartea prin prisma experienţei ţărilor străine