Autor: |
Liliana Jalbă |
Gradul: | doctor în biologie | Specialitatea: | 03.00.08 - Zoologie |
Anul: | 2008 |
Conducător ştiinţific: |
Tudor Cozari doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Zoologie |
Consultant ştiinţific: |
Ion Toderaş doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Zoologie |
Instituţia: |
|
CSS: |
|
|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 27 iunie 2008 în CSS şi aprobată de CNAA pe 18 septembrie 2008
Autoreferat
– 1.70 Mb / în română
Teza
CZU 597.9:591.5(478)
4.67 Mb /
în română
150 pagini |
Cuvinte Cheie
triton crestat, distribuţie spaţială, indici biometrici, dimorfism sexual, cromaţie nupţială, comportament reproductiv, faze embrionare, faze larvare, prolificitate, aport parental, succes reproductiv
Adnotare
Teza în cauză conţine o analiză detaliată a biologiei, ecologiei şi etologiei tritonului crestat. Investigaţiile ştiinţifice au fost realizate în perioada anilor 2004-2007 în Codrii Centrali. În lucrare este analizată sistematica, variabilitatea geografică şi particularităţile morfologice ale tritonului cresta, conform anumitor parametri biometrici populaţionali. În populaţia investigată morfele cromatice principale la masculi sînt Mozaica (Mz) (cu 30,0%), Mozaica regulata (MzR) (cu 30,0%) şi Mozaica hemiregulata (MzhR) (cu 20,0%); pe cînd la femele morfele cromatice predominante fiind Mozaica regulata (MzR) şi Mozaica hemiregulata (MzhR) cu cîte 29,4% fiecare, şi Mozaica (Mz) cu 19,6%. Specificul strategiei de reproducere este determinat de acţiunea unor aşa factori ecologici importanţi ca: prezenţa şi distribuţia spaţială a bazinelor acvatice de reproducere, ritmul sezonier şi diurn al umidităţii, temperaturii aerului şi a apei, prezenţa speciilor simpatrice de amfibieni în locurile de reproducere, abundenţa şi caracterul distribuţiei vegetaţiei submerse. Reieşind din aceasta, strategia reproductivă a acestei specii constă în : reproducerea timpurie şi îndelungată, manifestarea grijei de urmaşi) diferenţierea populaţiilor larvare în cîteva generaţii după ritmul de dezvoltare, folosirea unei nişe ecologice diferite de cea a celorlalte specii simpatrice de amfibieni.
S-a stabilit, că pentru specia Triturus cristatus este caracteristic cel mai înalt aport parental (egal cu 38,5%) dintre toate speciile autohtone de amfibieni. Aceasta se datoreşte faptului că specia dată are o perioadă lungă de dezvoltare ontogenetică (90 zile), duce un mod prădător de nutriţie (hrana animală fiind cu mult mai înalt enegetică decît cea vegetală) şi dispune de resurse nutritive bogate şi uşor accesibile în bazinele acvatice populate. Aportul parental înalt i-a permis trotonului crestat să obţină şi un succes reproductiv relativ scontat – de circa 5%; acest succes reproductiv relativ fiind cel mai înalt printre speciile batracofaunei autohtone.
În baza rezultatelor obţinute, au fost elaborate recomandări efective de protecţie a tritonului crestat. Informaţia ştiinţifică conţinută în lucrare, poate fi utilizată cu succes în procesul instruirii studenţilor-biologi, dar şi de către savanţii-ecologi, lucrătorii silvici, colaboratorii rezervaţiilor în investigaţiile lor autecologice şi sinecologice.
Cuprins
CAPITOLUL 1. Reviul literaturii
CAPITOLUL 2. Caracteristica fizico-geografică a ariei de studii
CAPITOLUL 3. Materiale şi metode de cercetare
- 3.1. Schema amplasării ecosistemelor şi a staţiilor studiate
- 3.2. Metode, mijloace şi procedee de cercetare
- 3.2.1. Metode de cercetare a distribuţiei habitaţionale şi a frecvenţei speciei
- 3.2.2. Metode de cercetare a migraţiilor şi distribuţiei spaţiale a reproducătorilor
- 3.2.3. Metode de cercetare a morfometriei, a cromaţiei nupţiale şi a prolificităţii speciei
- 3.2.4. Metode de cercetare a comportamentului nupţial al tritonului crestat
- 3.2.5. Metode de cercetare a ovopozitării şi a dezvoltării embrionare şi larvare a speciei
- 3.2.6. Metode de cercetare a fenologiei speciei
- 3.2.7. Metode de analiză statistică
CAPITOLUL 4. Caracteristica morfologică, distribuţia spaţială şi structura populaţională
- 4.1. Arealul speciei. Sistematica şi variabilitatea geografică
- 4.2. Morfologia speciei
- 4.2.1. Parametrii biometrici populaţionali
- 4.2.2. Particularităţile proporţiilor corpului
- 4.2.3. Cromaţia tritonului crestat
- 4.3. Structura habitaţională şi fenologia speciei
- 4.3.1. Structura habitaţională
- 4.3.2. Fenologia tritonului crestat
CAPITOLUL 5. Reproducerea şi comportamentul reproductiv al tritonului crestat
- 5.1. Reproducerea şi fenologia reproducătorilor
- 5.2. Cromaţia nupţială, caracterele sexuale secundare şi importanţa lor biologică
- 5.3. Structura biometrică a reproducătorilor
- 5.4. Strategiile reproductive ale amfibienilor caudaţi şi dependenţa lor de anumiţi factori ecologici
- 5.4.1. Influenţa prezenţei şi distribuţiei bazinelor acvatice asupra specificului reproducerii.
- 5.4.2. Durata perioadei reproductive şi specificul strategiilor de reproducere ale tritonului crestat
- 5.5. Teritoriul individual. Ocuparea teritoriului individual şi comportamentul teritorial al masculilor
- 5.6. Curtarea femelelor, formarea cuplului conjugal
- 5.7. Canalele senzoriale de comunicare în timpul reproducerii tritonului crestat şi importanţa lor biologică.
CAPITOLUL 6. Dezvoltarea embrionară şi larvară a speciei triturus cristatus
- 6.1. Ovopozitarea şi distribuţia spaţială a ouălor în bazinele de reproducere
- 6.2. Dezvoltarea embrionară şi larvară
- 6.3. Ritmul de creştere şi dezvoltare, structura biometrică şi de vârstă a populaţiilor larvare.
- 6.4. Prolificitatea, metamorfoza, aportul parental şi succesul reproductiv.