|
StatutTeza a fost susţinută pe 5 septembrie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 octombrie 2008 Autoreferat– 0.20 Mb / în română |
Istoria dreptului penal este în ultimă instanţă istoria umanizării pedepsei. Dacă până nu demult pedeapsa penală se asocia, de regulă, cu privaţiunea de libertate, atunci în ultimul timp atitudinea faţă de o aşa interpretare a problemei s-a schimbat.
La sfârşitul sec. XIX juriştii teoreticieni, iar mai apoi şi practicienii au ajuns la concluzia că privaţiunea de libertate, în calitate de pedeapsă penală, posedă prea multe carenţe, în primul rând de ordin social, pentru a fi o „panacee” de la toate tipurile de criminalitate.
În primul rând aceasta se referă la infracţiunile de un pericol social redus. Supraaglomerarea penitenciarelor, chisr şi în ţările din punct de vedere economic dezvoltate, a ridicat un şir de întrebări în politica penală în domeniul luptei cu criminalitatea, determinând o modificare a atutudinii faţă de privaţiunea de libertate în calitate de pedeapsă.
În legătură cu acest fapt, începând cu anii '70 ai secolului XX unele state au început să caute ieşire din situaţia creată, în special prin recurgerea la măsurile alternative privaţiunii de libertate.
Această tendinţă se simte şi în Republica Moldova. În acest sens, noua legislaţie penală de pe poziţii noi tratează problema pedepsei penale, nu doar mărind numărul de pedepse penale neprivative de libertate, dar şi lărgind cercul de infracţiuni pentru a căror comitere ele pot fi aplicate.
Actualitatea temei alese este determinată de necesitatea soluţionării întregului spectru de probleme legate de implementarea şi aplicarea în practică a măsurilor alternative privaţiunii de libertate.
În cele patru capitole ale tezei se întreprinde o analiză a măsurilor alternative privaţiunii de libertate, evidenţiindu-se trăsăturile distincte ale acestora, se argumentează importanţa şi eficienţa lor. Analiza aprofundată a fiecărei măsuri alternative privaţiunii de libertate în parte a permis elucidarea carenţelor şi dificenţelor legislative, totodată fiind reliefate cele mai importante aspecte ale instituţiei supuse analizei.
Pe baza cercetărilor efectuate se înaintează un şir de propuneri de lege ferenda în vederea perfecţionării legislaţiei şi armonizării ei cu standardele internaţionale în domeniul măsurilor alternative privaţiunii de libertate.
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: