Asistenţa tehnico-criminalistică a descoperirii şi cercetări infracţiunilor: realităţi şi perspective
|
StatutTeza a fost susţinută pe 5 septembrie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009 Autoreferat – 0.30 Mb / în românăTezaCZU 343.985 (043.3
|
Cuvinte Cheie
asistenţă tehnico-criminalistică, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor, mijloace tehnico-criminalistice, specialist, expertiză, constatare tehnico-ştiinţifică, cunoştinţe de specialitate, tehnică criminalistică, urmărirea penală, urmă, evidenţe criminalistice, sisteme automatizate de căutare şi identificare a persoanelorAdnotare
În sistemul măsurilor de contracarare a criminalităţii un rol important îl joacă metodele şi mijloacele tehnico-criminalistice. Aplicarea acestora contribuie efectiv la depistarea şi ridicarea urmelor infracţiunii şi a făptaşilor, permit a se obţine informaţii utile pentru căutarea şi probarea vinovăţiei răufăcătorilor.
Problema aplicării metodelor şi mijloacelor tehnicii criminalistice în scopul descoperirii şi cercetării infracţiunilor prezintă un subiect abordat în permanenţă în literatura criminalistică din ţară şi străinătate. În aceste publicaţii de specialitate, privitor la tema în cauză s-au înaintat şi propuneri de a cerceta problema în cauză în sistem, în complexitatea aspectelor metodologice, juridice, organizatorice – în conceptul autorului – sistem de asistenţă tehnico-criminalistică a descoperirii şi cercetării infracţiunilor.
Asistenţa tehnico-criminalistică prezintă o activitate organizatorico-funcţională a anumitor subiecţi ce ţine de formarea şi menţinerea unor condiţii privind pregătirea permanentă a organelor de drept de a soluţiona sarcini tehnico-criminalistice, precum şi realizarea practică a acestor condiţii în cadrul cercetării infracţiunilor concrete.
Obiectivele principale ale acestei activităţi ţin de perfecţionarea bazei legislative şi normative de utilizare a metodelor şi mijloacelor tehnico-criminalistice; perfecţionarea structurii organizaţionale a subdiviziunilor de expertiză judiciară şi criminalistică din ţară; crearea şi perfecţionarea cadrului de pregătire iniţială şi formare continuă a ofiţerilor de urmărire penală, a specialiştilor-criminalişti şi a altor subiecţi ai asistenţei tehnico-criminalistice; îmbunătăţirea sistemului de dotare tehnico-materială a subiecţilor asistenţei tehnico-criminalistică cu tehnică şi materiale necesare, modernizarea actualelor şi elaborarea noilor metode şi mijloace adecvate rigorilor actuale de combatere a criminalităţii.
În lucrare se înaintează propunerea de delimitare a funcţiilor experţilor judiciari de obligaţiunile specialiştilor – criminalişti în cadrul organelor afacerilor interne, care la ora actuală se cumulează. În această bază, trebuie create în prima etapă, unităţi interraionale de expertiză (separate, în cadrul acestor organe) şi subdiviziuni tehnico-criminalistice cu funcţia de efectuare a constatărilor tehnico-criminalistice, cu participarea în actele de urmărire şi în investigaţiile operative. Mai apoi, într-o perspectivă mai îndepărtată, după crearea mecanismului respectiv, expertiza ca institut trebuie scoasă din cadrul MAI al RM, care este un organ cu funcţii de urmărire penală. Tot în această ordine de idei, se argumentează şi alte propuneri: de reglementare procesuală într-un articol aparte al Codului de procedură penală a principiilor de utilizare a metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice în activitatea de urmărire penală; a anula alin.5 al art.89 al Codului de procedură penală, care limitează dreptul expertului de a efectua expertiza dacă el a luat parte pe această cauză în calitate de specialist; a modifica alin.2 al art.151 al Codului de procedură penală într-o nouă redacţie ş.a.
Măsurile de perfecţionare a sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică a descoperirii şi cercetării infracţiunilor propuse de către autor poartă caracter complex, sunt orientate spre a-i acorda sistemului în cauză o mobilitate şi un dinamism mai sporit în scopul realizării cu maximum de randament a potenţialităţilor metodelor, procedeelor şi mijloacelor criminalistice în activitatea profesională de combatere a criminalităţii la etapa actuală.
Cuprins
- 1. Noţiunea, conţinutul şi subiecţii asistenţei tehnico-criminalistice, locul ei în structura criminalisticii
- 2. Sarcinile asistenţei tehnico-criminalistice privind descoperirea şi cercetarea infracţiunilor
- 3. Analiza eficacităţii sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică al MAI al Republicii Moldova
CAPITOLUL II. Perspectivele de dezvoltare şi perfecţionare ale sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică privind descoperirea şi cercetarea infracţiunilor
- 1. Activitatea organizatorică de perfecţionare a sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică privind descoperirea şi cercetarea infracţiunilor
- 2. Starea actuală şi perspectivele reglementării procesuale a componentelor sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică
- 3. Problema pregătirii iniţiale şi a formării continue a subiecţilor asistenţei tehnico-criminalistice
- 4. Înregistrarea criminalistică drept element informaţional al sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică şi perspectivele automatizării evidenţelor criminalistice
Referenţi Oficiali
- Valeriu Cuşnir
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice - Iurie Odagiu
doctor, conferenţiar universitar, Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Teze
În examinare [3] :
- Iresponsabilitatea penală
7 aprilie 2023 - Rolul expertizei criminalistice a scrisului în investigarea infracțiunilor
24 martie 2023 - Activitatea analitică ca instrument de prevenire și combatere a infracțiunilor de corupție
25 februarie 2022
Arhiva tezelor:
Acte Normative
