Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Sisteme constituţionale europene (concepte şi practică juridico-politică)


Autor: Cuşmir Marcel
Gradul:doctor habilitat în drept
Specialitatea: 12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept
Anul:2009
Consultant ştiinţific: Andrei Smochină
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 29 decembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.48 Mb / în română

Teza

CZU 342.4(043.2)

Adobe PDF document 1.34 Mb / în română
241 pagini


Cuvinte Cheie

Atribuţii prezidenţiale, autoritatea şefului statului, constituţie, criterii de tipologizare, democratizare, democraţie, dreptul de veto, evoluţia constituţională, Europa Centrală şi de Est, Europa Occidentală, Europa Răsăriteană, forma de guvernămînt, guvern, guvernare, indicele parlamentar, indicele prezidenţial, indicele sistemului constituţional, inginerie constituţională, iniţiativa legislativă, instituţie politică, instituţionalism, justiţie constituţională, majoritate parlamentară, metodă comparativă, neoinstituţionalism, opţiune constituţională, parlament, parlamentarism, prezidenţialism, prim-ministru, putere executivă, putere judecătorească, putere politică, putere publică, răspundere politică, regim politic, regimul puterii personale, semiprezidenţialism, separaţia şi interferenţa puterilor, sistem constituţional, sistem parlamentar, sistem prezidenţial, sistem semiprezidenţial, sistem semiparlamentar, sistem de partid, sistem electoral, sistem politic, sistem, sisteme constituţionale atipice, spaţiul postsovietic, stabilitatea executivului, state ex-comuniste europene, supremaţia parlamentului, şeful statului, tip ideal, tipologizare, vot de neîncredere

Adnotare

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu de drept constituţional privind sistemele constituţionale europene, motivat de caracterul transformărilor care au survenit în viaţa politico-socială la intersecţia sec. al XX-lea şi al XXI-lea, de realităţile şi tendinţele dezvoltării statelor din imensul spaţiu al Europei postcomuniste. Toate statele europene din fostul lagăr comunist şi-au creat treptat construcţii instituţionale noi, adoptînd constituţii bazate pe principii democratice. Însă practica juridico-politică adesea demonstrează neconcordanţă între modelele constituţionale şi variatele forme de societăţi ex-comuniste. În aceste circumstanţe se prezintă actuală nu doar cercetarea sistemelor constituţionale ale statelor postcomuniste ci neapărat compararea sau contrapunerea lor cu modelele sistemelor constituţionale occidentale, care au la baza construcţiei constituţionale democratice principiul separaţiei puterilor în stat. S-a propus scopul de a se efectua o abordare sistemică şi comparativă a sistemelor constituţionale ex-comuniste europene, precum şi ale sistemelor constituţionale cu o vechime neîntreruptă în practica democratică din perspectiva modului în care au reuşit să reglementeze constituţional mecanisme de stabilitate şi eficienţă sistemică, precum şi de ireversibilitate a realizărilor democratice. Prezentul studiu se prezintă ca o încercare de redimensionare a conceptului de sistem constituţional şi de argumentare a oportunităţii abordării sistemice a procesului de guvernare, conturînd sistemul constituţional ca acel model normativ, acea schemă constituţională ce stă la baza oricărui sistem politic contemporan. Tratarea acestui subiect de un înalt grad de complexitate a determinat luarea în calcul a unor aspecte care, la o primă vedere, par a fi arhicunoscute, dar care în realitate, datorită naturii lor complexe, s-au dovedit a fi puţin concretizate. În doctrina dreptului constituţional aşa şi nu se cunosc interpretări omogene şi unanim acceptate, precum şi criterii satisfăcătoare care ar defini, ar corela şi ar delimita aşa noţiuni ca formă de guvernămînt, regim politic, sistem politic, sistem constituţional. Pe cît de vechi sînt noţiunile puse în discuţie, pe atît ele revin în actualitate şi se impune ca necesară cercetarea lor temeinică şi complexă. Prezenta lucrare vine să completeze, în parte, acest gol, aportul ei în acest sens rezultînd cu un nou model de tratare a noţiunilor. Un loc aparte în investigaţie a revenit cercetării avantajelor şi deficienţelor diverselor tipuri de sisteme constituţionale; examinării factorilor care au determinat opţiunea constituţională în statele ex-comuniste din Europa; analizei tendinţelor actuale în evoluţia sistemelor constituţionale europene; precum şi analizei cauzelor instaurării şi menţinerii regimului personalist în statele ex-sovietice europene. Cercetarea temei s-a soldat cu elaborarea de teze ştiinţifice şi recomandări practice, capabile să influenţeze dezvoltarea unor direcţii prioritare în ştiinţă şi în practica juridico-politică, studiul, în ansamblul său, răspunzînd imperativelor curente, fiind apt de a oferi explicaţii comprehensive cu valenţe integratoare.

Cuprins


CAPITOLUL I. Fundamente teoretico-metodologice în cercetarea sistemelor constituţionale
  • 1. Sisteme constituţionale: determinarea dimensiunilor conceptuale
    • 1.1. Definirea conceptului de sistem constituţional
    • 1.2. Corelaţia dintre noţiunile sistem constituţional – forma de guvernămînt
    • 1.3. Interdependenţa dintre sistemul constituţional şi regimul politic
  • 2. Metoda comparativă în cercetarea sistemelor constituţionale contemporane
    • 2.1. Semnificaţia metodei comparative în cercetarea sistemelor constituţionale
    • contemporane
  • 2.2. Tipuri de cercetări comparative
  • 3. Metoda tipologizării în studiul sistemelor constituţionale
    • 3.1. Analiza metodelor de tipologizare. Tipul ideal
    • 3.2. Erori conceptuale în tipologizarea sistemelor constituţionale
    • 3.3. Criterii de tipologizare şi tipologizarea sistemelor constituţionale contemporane
  • 4. Semnificaţia evaluării competenţelor şefului statului în tipologizarea
  • sistemelor constituţionale
    • 4.1. Analiza tehnicilor calificate de evaluare a competenţelor şefului statului
    • 4.2. Valoarea aplicativă a indicilor autorităţii şefului statului în cercetarea sistemelor constituţionale

CAPITOLUL II. Cadrul instituţional al sistemelor constituţionale Europene
  • 1. Analiza comparată a sistemelor constituţionale prezidenţiale şi parlamentare
    • 1.1. Criteriile de divizare ale sistemelor prezidenţiale şi parlamentare
    • 1.2. Separaţia şi interferenţa puterilor în cadrul sistemelor prezidenţiale şi parlamentare
  • 2. Modele ale sistemelor constituţionale prezidenţiale şi parlamentare
    • 2.1. Varietăţi ale sistemului prezidenţial
    • 2.2. Modele de sistem parlamentar
  • 3. Sisteme constituţionale semiprezidenţiale
    • 3.1. Considerente asupra noţiunii de sistem semiprezidenţial
    • 3.2. Caracterele definitorii ale sistemului semiprezidenţial
    • 3.3. Varietăţi ale sistemului semiprezidenţial
  • 4. Sisteme constituţionale semiparlamentare

CAPITOLUL III. Particularităţi ale sistemelor constituţionale ex-comuniste din Europa
  • 1. Dezvoltarea constituţională a statelor din Europa de Răsărit de pînă la „revoluţiile de catifea” de la sfîrşitul anilor 80 şi începutul anilor 90 ai sec. al XX-lea
  • 2. Factori comuni în evoluţia sistemelor constituţionale ex-comuniste din Europa
  • 3. Sistemele constituţionale ale statelor baltice şi ale statelor foste socialiste din Europa Centrală şi de Est
  • 4. Sistemele constituţionale ale statelor ex-sovietice europene

CAPITOLUL IV. Probleme actuale în evoluţia sistemelor constituţionale Europene
  • 1. Avantaje şi neajunsuri ale diverselor tipuri de sisteme constituţionale: discuţii în contradictoriu
    • 1.1. Prezidenţialism versus parlamentarism în studiile juridico-politice moderne.
    • 1.2. Sistemele semiparlamentar şi semiprezidenţial – opinii pro şi contra
  • 2. Factori determinanţi ai opţiunii instituţionale în statele ex-comuniste din Europa – interpretări teoretice
  • 3. Tendinţe actuale în evoluţia sistemelor constituţionale europene
  • 4. Regimul puterii personale în statele europene din spaţiul ex-sovietic