Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / martie /

Interesul: aspectul criminologic al problemei


Autor: Bejan Octavian
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Valeriu Bujor
doctor, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 martie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 aprilie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.40 Mb / în română

Teza

CZU 343.9(043.2)

Adobe PDF document 1.05 Mb / în română
164 pagini


Cuvinte Cheie

interes, crimă, criminal, criminalitate, criminologie, necesitate (nevoie), comportament (conduită), normă, stat, societate, sancţiune (pedeapsă), motiv.

Adnotare

Prin această teză de doctorat a fost realizată, pentru prima dată în criminologia autohtonă, o abordare complexă a problemei interesului, sub aspectul socio-criminologic. Tradiţional, problema interesului era studiată, în criminologie, în cadrul mecanismului comportamentului criminal, adică exclusiv sub aspectul psiho-criminologic, în timp ce latura socială rămînea neexplorată. Astfel, a fost efectuată o cercetare multilaterală şi aprofundată a raportului dintre interes şi crimă în calitate de fenomene sociale, fiind determinată natura acestui raport şi realizată o caracterizare criminologică amplă a lui.

În teză a fost întreprinsă o definire filozofică şi sociologică proprie a conceptului de interes, care a servit drept fundament metodologic pentru realizarea studiului criminologic proiectat.

În temeiul rezultatelor ştiinţifice obţinute, a fost elaborată categoria criminologică a interesului şi dezvăluită însemnătatea ei metodologică.

Elucidarea raportului dintre fenomenele interes şi crimă a făcut posibilă formularea unei legi criminologice, denumită convenţional legea criminologică a interesului, prin prisma căreia au fost deduse o serie de principii de proiectare a acţiunilor sociale (politice, economice, culturale etc.) în condiţii de securitate criminologică, de elaborare a programelor de prevenire a criminalităţii şi de proiectare a acţiunilor anticrimă.

De asemenea, a fost schiţată o perspectivă în prevenirea individuală, bazată pe cunoaşterea locului şi rolului interesului în cadrul mecanismului comportamentului criminal individual, care permite a realiza o mult mai precisă şi eficace abordare de caz a comportamentelor criminale.

Studiul realizat a permis a defini atît noţiunea criminologică a crimei cît şi cea juridico-penală a infracţiunii prin prisma categoriei interesului; au fost propuse o serie de modificări ale legislaţiei penale.

Cuprins


CAPITOLUL I. Noţiunea şi concepţii cu privire la interes
  • 1. Interesul ca obiect de cercetare în criminologie
    • 1.1. Abordarea problemei interesului în criminologie şi în dreptul penal
    • 1.2. Concepţii cu privire la interes
  • 2. Noţiunea de interes

CAPITOLUL II. Raportul dintre interes şi crimă ca fenomen social
  • 1. Noţiunea şi esenţa fenomenului crimă privită prin prisma interesului
    • 1.1. Noţiunea juridico-penală a infracţiunii
    • 1.2. Noţiunea de crimă şi criminalitate în criminologia ex-sovietică1.3. Interesul şi esenţa fenomenului crimă
  • 2. Interesul şi problema cauzalităţii în criminologie

CAPITOLUL III. Interesul în cadrul mecanismului comportamentului criminal individual
  • 1. Conceptul de mecanism al comportamentului criminal
    • 1.1. Noţiunea mecanismului comportamentului criminal individual
    • 1.2. Elementele mecanismului comportamentului criminal individual
  • 2. Locul şi rolul interesului în mecanismul comportamentului criminal individual