|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 august 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009 Autoreferat![]() |
Lucrarea de faţă este consacrată investigării ştiinţifice ample, din punctul de vedere al dreptului penal substanţial, a infracţiunilor legate de prelevarea organelor sau ţesuturilor umane din perspectiva legislaţiei penale contemporane.
La elaborarea prezentei lucrări au fost valorificate concepţiile teoretice întîlnite în literatura de specialitate autohtonă şi străină şi datele oferite de practica judiciară, care, fiind coroborate cu suportul normativ, au contribuit la formarea şi expunerea propriei viziuni asupra esenţei juridice a faptelor supuse cercetării, cu invocarea argumentelor de ordin logic.
Compartimentul I al tezei este destinat determinării statutului corpului uman şi al elementelor biologice de origine umană, determinării factorilor care au condiţionat apariţia faptelor prejudiciabile în sfera biomedicală şi invocarea raţionamentelor de criminalizare a acestora. Totodată, au fost supuse unei analize detaliate recomandările şi reglementările actelor normative interne şi internaţionale, identificîndu-se în acest sens condiţiile legale de efectuare a actului de prelevare de organe sau ţesuturi umane ex vivo şi post mortem, precum şi a celor referitoare la actul de transplant.
Compartimentul II cuprinde o analiză juridico-penală de lege lata a elementelor constitutive ale infracţiunilor legate de prelevarea organelor sau ţesuturilor umane potrivit legii penale a Republicii Moldova: art. 145 alin. (2) lit. n), art. 151 alin. (2) lit. l), art. 158, art. 165, art. 206 alin. (1) şi (2) lit. f) CP RM, particularizîndu-se prin scopul faptei prejudiciabile, care evoluează în calitate de semn obligatoriu al laturii subiective sau în calitate de element circumstanţial caracteristic variantei agravate.
Compartimentul III reprezintă o cercetare comparativă (pe orizontală) a răspunderii penale pentru infracţiunile legate de prelevarea organelor sau ţesuturilor umane în legislaţia diferitelor state, evidenţiindu-se în acest sens atît coraportul dintre diferite sisteme de drept (continental şi anglo-saxon), cît şi coraportul legii penale autohtone cu legislaţiile penale ale altor state, cu depistarea imperfecţiunilor legislative şi fiind înaintate unele soluţii în vederea perfecţionării cadrului legal naţional, punct de plecare servind modelele străine de incriminare corelate cu aspectele specifice problemelor care fac obiectul prezentei investigaţii.
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: