Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Operă şi text în teoria literară modernă


Autor: Plămădeală Ion
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.01.08 - Teoria literaturii
Anul:2010
Conducător ştiinţific: Nicolae Bileţchi
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia: Institutul de Filologie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 noiembrie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 11 februarie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document0.43 Mb / în română

Cuvinte Cheie

text, intertext, textualism, textualitate, discurs, literaritate, ficţiune, deconstrucţie, différance, logocentrism, hermeneutica suspiciunii, iterabilitate, diseminare

Adnotare

Rezultatele obţinute sînt reflectate în 34 de lucrări ştiinţifice.

Structura tezei: introducere, şase capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din 330 titluri, 249 de pagini. Domeniul de studiu: teoria literaturii şi teoria textului.

Scopul şi obiectivele: analiza conceptelor de operă şi text în contextul cotiturii lingvistice şi interpretative a studiilor literare în epoca (post)modernă, dintr-o perspectivă multidisciplinară, în plan sincronic şi diacronic. Formularea unui mod de investigare dialogică, interdiscursivă şi transdisciplinară a conceptelor şi fenomenelor literare, abordate drept constructe subiective şi contingente la intersecţia unor discursuri ştiinţifice eterogene. Descrierea conceptuală a textului, textualităţii şi operei literare în lingvistica structurală, teoria textului şi a discursului, semiotică, hermeneutică şi deconstrucţie; interpretarea viziunii reprezentaţionale a literaturii, abordarea deconstrucţiei lui J. Derrida ca formă paradigmatică a textualismului şi a filosofiei pluralităţii, care fundează o hermeneutică radicală şi o etică specifică a literaturii.

Metodologia cercetării ştiinţifice: constructivism, structuralism şi poststructuralism, comparativism, teoria textului şi analiza discursului, semiotică, hermeneutică, deconstrucţie.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a investigaţiei constă în examinarea critică şi comparată a concepţiilor, sensurilor textului şi operei dintr-o perspectivă inter- şi multidisciplinară, în promovarea unui model teoretic, multiaspectual de abordare a conceptelor literare. Se combină demersul semiolingvistic cu cel literar şi filosofic, de pe poziţii constructiviste şi neopragmatiste.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării sînt determinate de interpretările complexe ale unor subiecte actuale de semiotică şi teoria literaturii. Este susţinută ideea studiilor literare interdisciplinare şi dialogice, a unei hermeneutici radicale, critice şi textualiste, ca sinteză a tradiţiei filosofice, semioticii şi poststructuralismului, atentă deopotrivă la diseminarea şi contextualizările discursive ale sensului, precum şi la valorile semnificantului.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării prezintă importanţă mai ales în plan teoretic servind ca bază pentru noi investigaţii a tematicii abordate. Totodată, acestea pot fi aplicate şi în procesul de predare, fiind folosite la redactarea cursurilor universitare de teoria literaturii, de literatură universală şi comparată, la alcătuirea diverselor tipuri de manuale, la elaborarea tezelor de masterat etc.

Cuprins


I. Textul ca unitate comunicativ-discursivă
  • 1.1. Accepţii primare
    • 1.1.1. Textul ca unitate scriptică
    • 1.1.2. Textul ca suport al instituţiei sociale
  • 1.2. Domenii disciplinare, etape şi nivel actual de cercetare
    • 1.2.1. Consideraţii iniţiale
    • 1.2.2. Lingvistica structurală
    • 1.2.3. Gramatica generativ-transformaţională
    • 1.2.4. Etapa poststructurală: orientarea semantică şi pragmatică

II. Elemente pentru definirea semiotică a textului
  • 2.1. Semiotica textului
  • 2.2. Textul ca produs al discursului
  • 2.3. Structuri semiotice ale textului
  • 2.4. Textul ca unitate semnificativă

III. Structuri lingvistice şi retorico-stilistice ale textului
  • 3.1. Gramatica textului
    • 3.1.1. Structuri sintactico-semantice
    • 3.1.2. Structuri retorico-stilistice
    • 3.1.3. Structura funcţională a textului
  • 3.2. Tipologia textelor
    • 3.2.1. Principiile tipologizării textuale
    • 3.2.2. Sisteme de clasificare tipologică

IV. Textul narativ în limbajul naratologiei
  • 4.1. Povestire/istorie/naraţiune
  • 4.2. Structuri semiolingvistice ale textului narativ
  • 4.3. Premise pentru o pragmatică a discursului narativ
  • 4.4. Elemente pentru o antropologie a povestirii şi literaturii

V. Literatură şi literaritate
  • 5.1. Text versus operă
    • 5.1.1. Opera ca fenomen de limbaj
    • 5.1.2. Text versus operă
    • 5.1.3. Sensurile literaturii
    • 5.1.4. Definiţia sintactică (structurală) a literarităţii
  • 5.2. Ficţiunea textului literar
    • 5.2.1. Premisele esteticii opoziţiei
    • 5.2.2. Literatura – de la reprezentare la auto- şi antireprezentare
    • 5.2.3. Ficţiunea ca model şi mediere a realităţii
    • 5.2.4. Actele de limbaj ficţionale
    • 5.2.5. Ficţiunea ca „lume posibilă“
    • 5.2.6. Literaritate şi ficţiune

VI. Text şi context: deconstrucţie vs. hermeneutică
  • 6.1. Conceptul hermeneutic de text
  • 6.2. Hermeneutică vs. Deconstrucţie: argumente pentru o etică a lecturii
  • 6.3. Deconstrucţie şi textualism – delimitări polemice
  • 6.4. Textul ca practică semnificantă
  • 6.5. Spre o poetică funcţională şi pragmatică