|
StatutTeza a fost susţinută pe 20 noiembrie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 11 februarie 2010 Autoreferat– 0.43 Mb / în română |
Rezultatele obţinute sînt reflectate în 34 de lucrări ştiinţifice.
Structura tezei: introducere, şase capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din 330 titluri, 249 de pagini. Domeniul de studiu: teoria literaturii şi teoria textului.
Scopul şi obiectivele: analiza conceptelor de operă şi text în contextul cotiturii lingvistice şi interpretative a studiilor literare în epoca (post)modernă, dintr-o perspectivă multidisciplinară, în plan sincronic şi diacronic. Formularea unui mod de investigare dialogică, interdiscursivă şi transdisciplinară a conceptelor şi fenomenelor literare, abordate drept constructe subiective şi contingente la intersecţia unor discursuri ştiinţifice eterogene. Descrierea conceptuală a textului, textualităţii şi operei literare în lingvistica structurală, teoria textului şi a discursului, semiotică, hermeneutică şi deconstrucţie; interpretarea viziunii reprezentaţionale a literaturii, abordarea deconstrucţiei lui J. Derrida ca formă paradigmatică a textualismului şi a filosofiei pluralităţii, care fundează o hermeneutică radicală şi o etică specifică a literaturii.
Metodologia cercetării ştiinţifice: constructivism, structuralism şi poststructuralism, comparativism, teoria textului şi analiza discursului, semiotică, hermeneutică, deconstrucţie.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a investigaţiei constă în examinarea critică şi comparată a concepţiilor, sensurilor textului şi operei dintr-o perspectivă inter- şi multidisciplinară, în promovarea unui model teoretic, multiaspectual de abordare a conceptelor literare. Se combină demersul semiolingvistic cu cel literar şi filosofic, de pe poziţii constructiviste şi neopragmatiste.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării sînt determinate de interpretările complexe ale unor subiecte actuale de semiotică şi teoria literaturii. Este susţinută ideea studiilor literare interdisciplinare şi dialogice, a unei hermeneutici radicale, critice şi textualiste, ca sinteză a tradiţiei filosofice, semioticii şi poststructuralismului, atentă deopotrivă la diseminarea şi contextualizările discursive ale sensului, precum şi la valorile semnificantului.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării prezintă importanţă mai ales în plan teoretic servind ca bază pentru noi investigaţii a tematicii abordate. Totodată, acestea pot fi aplicate şi în procesul de predare, fiind folosite la redactarea cursurilor universitare de teoria literaturii, de literatură universală şi comparată, la alcătuirea diverselor tipuri de manuale, la elaborarea tezelor de masterat etc.