Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2010 / iulie /

Rolul unor forme de reproducere a animalelor nevertebrate în formarea productivităţii ecosistemelor acvatice


Autor: Arcan Elena
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.16 - Ecologie
Anul:2010
Conducător ştiinţific: Laurenţia Ungureanu
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Zoologie
Consultant ştiinţific: Ion Toderaş
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Zoologie
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 2 iulie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.49 Mb / în română

Cuvinte Cheie

reproducere, ciliate, infuzorii, rotifere, cladocere, productivitate secundară, polimorfism, efectiv numeric, rată de reproducere, femele partenogenetice, diversitate, ecosisteme acvatice

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, sinteza rezultatelor, concluzii şi recomandări, bibliografia din 224 titluri, 143 pagini de text de bază, 30 figuri, 12 tabele, 5 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 9 lucrări ştiinţifice.

Scopul lucrării constă în cuantificarea rolului unor forme de reproducere (diviziunea binară, conjugarea şi partenogeneza) în formarea productivităţii secundare a ecosistemelor acvatice având drept model speciile Paramecium caudatum (Holotricha, Ciliophora), Brachionus plicatilis, B.rubens (Rotatoria, Nemathelminthes) şi Daphnia magna (Crustacea, Arthropoda).

Obiective: identificarea polimorfismului morfofuncţional şi estimarea potenţialului reproductiv al protozoarelor; determinarea capacităţii reproductive a femelelor partenogenetice pentru unele grupe filogenetic distanţate; estimarea raportului dintre productivitatea generativă, somatică în ecosistemele experimentale; elucidarea impactului unor factori abiotici (undelor electromagnetice de frecvenţă extrem de înaltă, de intensitate joasă, substanţele biologic active, substanţele chimice) asupra procesului de reproducere asexuată la P. caudatum.

Metodologia cercetării ştiinţifice are ca suport concepţiile expuse în lucrările realizate de T. Sonnenborn (1970); K. Суханова (1968); C. Curds, J. Vandyke (1966); K. Хаусман (1988); J. Dragesco (1986); A. Монаков (1998); И. Богатова (1980) şi A. Chiorean (2009).

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării. Au fost sistematizate rezultatele experimentale obţinute vizând particularităţile reproductive ale nevertebratelor. A fost examinat procesul de reproducere sexuat – conjugarea la paramecii. Au fost efectuate cercetări complexe ale hidrobionţilor, care includ utilizarea în mediul nutritiv a substanţelor biologic active. În premieră a fost relevat caracterul acţiunii undelor milimetrice de intensitate joasă asupra clonului de laborator P. caudatum în dependenţă de durata de emitere. Au fost determinate concentraţiile optime ale unor substanţe chimice asupra dezvoltării organismelor unicelulare.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Legităţile determinate reprezintă un suport important în desăvârşirea procedeelor tehnologice de cultivare eficace a protozoarelor. Rezultatele obţinute vor contribui la completarea substanţială a informaţiilor referitoare la procesele intrapopulaţionale şi importanţa lor. Rezultatele ştiinţifice obţinute sunt implementate în procesul didactic la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Biologie şi Pedologie.

Cuprins


1. REPRODUCEREA – FACTOR MAJOR AL FUNCŢIONĂRII ECOSISTEMELOR ACVATICE
  • 1.1. Particularităţile de reproducere a unor hidrobionţi în ecosistemele acvatice
  • 1.2. Particularităţile polimorfismului morfofuncţional al Paramecium caudatum în diferite condiţii ecologice
  • 1.3. Reproducerea asexuată şi sexuată la ciliate ca factor în formarea comunităţilor protozooice
  • 1.4. Partenogeneza – şi rolul ei în reproducere a unor specii de hidrobionţi
  • 1.5. Influienţa factorilor ecologici asupra structurii şi funcţionării comunităţilor de hidrobionţi
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Cultivarea Paramecium caudatum în condiţii de laborator
  • 2.2 Tehnologii de cultivare a rotiferelor şi a crustaceelor inferioare
  • 2.3. Analiza statistică a datelor experimentale

3. ROLUL FORMELOR DE REPRODUCERE ÎN FORMAREA PRODUCTIVITĂŢII ECOSISTEMELOR ACVATICE
  • 3.1. Polimorfismul morfofuncţional şi importanţa lui în realizarea potenţialului reproductiv al protozoarelor 61
  • 3.1.1. Polimorfismul morfofuncţional şi metodele de cuantificare a capacităţii de reproducere a tulpinii de Paramecium caudatum
  • 3.1.2. Capacitatea de reproducere asexuată şi sexuată la ciliate
  • 3.2. Partenogeneza ca factor important în formarea productivităţii secundare a ecosistemelor acvatice
  • 3.2.1. Potenţialul reproducerii partenogenetice la rotifere (Rotatoria, Brachionus) în diverse condiţii ecologice
  • 3.2.2. Partenogeneza la crustaceiul inferior Daphnia magna
  • 3.3. Concluzii la capitolul 3

4. ACŢIUNEA UNOR FACTORI ECOLOGICI NATURALI ŞI ANTROPICI ASUPRA PARAMETRILOR POPULAŢIONALI LA PARAMECIUM CAUDATUM
  • 4.1. Acţiunea undelor electromagnetice de frecvenţă extrem de înaltă asupra polimorfismului populaţional la infuzorii
  • 4.2. Acţiunea substanţelor biologic active asupra parametrilor populaţionali ai Paramecium caudatum
  • 4.2.1.Influenţa preparatului APISPIR asupra productivităţii infuzoriei Paramecium caudatum Ehrnb
  • 4.2.2. Influenţa substanţelor biologic active asupra ratei de reproducere la cultura de Paramecium caudatum Ehrnb
  • 4.2.3.Influenţa compuşilor coordinativi ai Seleniului, Cobaltului (III) şi Bismutului (III) asupra productivităţii culturii Paramecium caudaum
  • 4.3. Utilizarea factorilor naturali şi antropici pentru stimularea productivităţii hidrobionţilor studiaţi în cadrul unor proiecte eventuale de cultivare industriale
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4