|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 24 iulie 2010 în CSS şi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2010
Autoreferat
– 0.45 Mb / în română
|
Cuvinte Cheie
structură nominală, tipologie, distribuţie, antepunere (adjectivală/substantivală), postpunere (adjectivală/substantivală), câmp semantic, determinat, determinant, analiză stilistico-semantică, lexem
Adnotare
Structura tezei:introducere, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 206 numiri, 150 de pagini de text de bază, 4 desene, 16 tabele.
Rezultatele obţinute sunt publicate în 8 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu al tezei este stilistica, poetica şi semantica eminesciană.
Scopul şi obiectivele lucrării constau în analiza versurilor eminesciene ce conţin lexeme (adjectivale şi substantivale) circumscrise poeticii fiinţei, respectiv stabilirea tipologiei determinărilor adjectivale ale numelui şi a frecvenţei acestora.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării rezidă în faptul că nu s-au făcut studii monografice speciale, referitoare la determinarea ante- şi postpusă numelui, sub aspect stilistico-semantic şi poetic în poezia lui Eminescu, cu termeni selectaţi din câmpul semantic al fiinţei umane, deşi problema este interesantă, atât sub aspect lingvistic (gramatical) cât şi stilistic (expresiv). Noutatea constă şi în urmărirea frecvenţei absolute a adjectivelor şi substantivelor selectate şi a rangului ocupat de acestea în cadrul lexicului poetic eminescian (antume şi postume).
Semnificaţia teoretică a lucrării rezidă în identificarea, gruparea şi stabilirea determinărilor (ante-, postpuse şi mixte) numelui în structuri discursive poematice cu termeni selectaţi din câmpul semantic al fiinţei umane (lexeme adjectivale şi substantivale), urmărind deschiderile vs. dezvoltările stilistice pe care acestea le realizează. De asemenea, stabilirea frecvenţei acestor determinări conform poziţionării adjectivale în raport cu numele constituie element de noutate.
Valoarea aplicativăa lucrării constă în faptul că rezultatele cercetării pot fi utilizate la alcătuirea unor cursuri universitare de stilistică şi poetică eminesciană, la elaborarea unor dicţionare de semne şi sensuri poetice, putând fi considerate şi o contribuţie la studiile actuale de eminescologie.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice s-a făcut în cadrul activităţii didactice, la grupele de excelenţă (elevi capabili de performanţă) la nivel liceal, în vederea pregătirii pentru olimpiade şcolare şi concursuri judeţene şi naţionale.
Cuprins
1. MIHAI EMINESCU ÎN LUMINA CRITICILOR, LINGVIŞTILOR, FILOZOFILOR
- 1.1. „Însemnări” despre stilistica eminesciană (sau ipoteza de cercetare)
- 1.1.1. Perspectiva deschisă de Titu Maiorescu
- 1.1.2. Limbajul poetic eminescian faţă cu limba naţională (în întregul ei sau ca limbă literară) – I. Iordan, Al. Rosetti, Gh. Bulgăr, G. Călinescu)
- 1.1.3. Limbajul poetic eminescian faţă cu estetica limbii: D. Caracostea, Lucian Blaga
- 1.1.4. Expresia stilistică eminesciană din perspectiva sistemului limbii (lexic, fonetică, sintaxă) - G. I. Tohăneanu, Luiza Seche, L. Galdi
- 1.1.5. Stilistica figurilor – Tudor Vianu, G. I. Tohăneanu
- 1.1.6. Stilistica textului – Garabet Ibrăileanu
- 1.1.7. Stilistica variantelor – Allain Guillermou
- 1.1.8. Stilistica limbajului poetic în funcţie ontologică; structuri stilistice şi funcţia lor poetică – Rosa del Conte, I. Em. Petrescu, I. Negoiţescu, D. Irimia, M. Cimpoi, M. Neţ, R. Marian
- 1.1.9. Semantică şi lexicografie poetică. Limbajul poetic eminescian – ipostază autonomă a limbii naţionale: de la Dicţionarul limbii poetice a lui Eminescu (T. Vianu) la Dicţionarul limbajului poetic eminescian (D. Irimia)
- 1.2. Concluzii la capitolul 1
2. TIPOLOGIA STRUCTURILOR DETERMINATIVE ALE NUMELUI ÎN POEZIA EMINESCIANĂ
- 2.1. Prolegomene la un limbaj poetic
- 2.1.1. „Feţele” poeziei eminesciene
- 2.1.2. „Margini şi nemargini” ale limbii
- 2.2. Natura semantic funcţională a determinativelor numelui
- 2.3. Preliminarii despre adjective ca epitete şi atribute
- 2.4. Topica – element central în determinarea sintactică şi poetică
- 2.5. Structuri cu determinative adjectivale postpuse, antepuse şi mixte. Funcţii poetice ale structurilor determinative ale numelui – căi de revelare a unui mod de a percepe fiinţa umană, lumea, iubirea
- 2.5.1. Structuri discursive nominale cu determinative adjectivale postpuse
- 2.5.2. Structuri discursive nominale cu determinative adjectivale antepuse
- 2.5.3. Structuri discursive nominale cu determinative ante- şi postpuse numelui (mixte sau „îmbrăţişate”)
- 2.6. Concluzii la capitolul 2
3. DETERMINĂRI LINGVISTICE ŞI POETICE ÎN POEZIA EMINESCIANĂ
- 3.1. Structuri „deschise” cu determinative adjectivale
- 3.2. Structuri „închise” cu determinative adjectivale
- 3.3. Structuri cu determinative. Construcţii nominale cu prepoziţii
- 3.4. Structuri cu determinative. Construcţii cu genitiv/ dativ posesiv
- 3.5. Structuri cu determinative. Construcţii cu nume predicativ
- 3.6. Structuri cu determinative. Construcţii cu element predicativ suplimentar
- 3.7. Tabele sinoptice ale determinării nominale în poezia eminesciană
- 3.8. Elemente de lexicografie poetică
- 3.9. Concluzii la capitolul 3
4. STRUCTURI CU DETERMINATIVE ÎN POETICA TEXTULUI - „SARA PE DEAL”. ABORDARE SEMIOSTILISTICĂ
- 4.1. Determinarea - procedeu al devenirii poetice
- 4.1.1. Structuri cu determinative ale numelui
- 4.1.1.1. Structuri monomembre cu determinativ adjectival postpus
- 4.1.1.2. Structuri cu element predicativ suplimentar
- 4.1.1.3. Structuri cu determinativ substantival
- 4.1.1.4. Structuri cu determinativ pronominal
- 4.1.1.5. Structuri cu determinativ pronominal (dativ posesiv)
- 4.2. Spaţiu şi timp. Topos mitic
- 4.3. Geografie mitică. Întâlnirea dintre lumi
- 4.4. Iubirea - topos intermundal în concilierea lumilor sau Despre armonia lumii şi a naturii
- 4.5. Visul romantic; somnul - toposuri ale călătoriei „lirosofice”, siderale
- 4.6. Modulaţii „mioritice”. Arhitectura „liniei ondulante”
- 4.7. Concluzii la capitolul 4