Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2011 / mai /

Interacţiunea dintre vocale şi triftongi în limba română literară şi în rostirea spontană


Autor: Frunză Gabriela
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2011
Conducător ştiinţific: George Gogin
doctor habilitat, profesor universitar
Instituţia: Institutul de Filologie al AŞM
CSS: DH 19-10.02.01
Institutul de Filologie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 mai 2011 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 8 iulie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document0.36 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Caracterizare articulatorie, caracterizare acustică, caracterizare perceptivă, devocalizare, diftong, hiat, limba română literară, rostire spontană, structură, triftong

Adnotare

Structura tezei. Prezenta cercetare cuprinde adnotări în limbile română, engleză şi rusă, patru capitole, urmate de concluzii şi recomandări, bibliografie (formată din 186 de titluri), 3 anexe, 149 pagini de text de bază. Rezultatele obţinute sunt publicate în 8 articole ştiinţifice.

Domeniul de studiu: fonetică experimentală.

Scopul şi obiectivele. Scopul lucrării constă în cercetarea fenomenului de interacţiune dintre vocale şi triftongi în limba română literară şi în rostirea spontană.

Pentru realizarea acestui scop, ne-am trasat următoarele obiective: selectarea structurilor cu silabe deschise; fixarea parametrilor acustici ai structurilor selectate; precizarea calităţii şi cantităţii segmentelor vocalice din aceste structuri; constatarea stabilităţii sau instabilităţii succesivităţilor vocalice aflate în structurile respective; identificarea greşelilor tipice comise în rostire; evidenţierea procedeelor de prevenire a greşelilor tradiţionale.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în identificarea valorii probelor obiective articulatorii, acustice şi perceptive obţinute în domeniul de cercetare, vizând interacţiunea triftongilor cu monoftongii şi cu grupurile de diftongi şi hiaturi. Interacţiunea acestor grupuri vocalice constituie un mod de existenţă şi funcţionare a limbii, reflectat în rostirea spontană prin unele deviaţii de la normă.

Pentru analiză au fost selectate structuri cu silabe deschise şi a fost cercetată interacţiunea dintre grupurile vocalice din aceste structuri la aparate electroacutice performante. Demersul nostru a demonstrat eficienţa analizei experimentale aplicate la monoftongi, la grupurile de diftongi, triftongi şi hiaturi. Aceasta a permis identificarea subtilităţilor şi precizării caracteristicilor de ordin fonetic ale segmentelor respective.

Semnificaţia teoretică a lucrării se relevă în tezele fundamentale formulate cu referire la monoftongi, diftongi, triftongi şi hiaturi. Valoarea aplicativă a lucrării constă în extrapolarea şi clasificarea erorilor tipice de pronunţie în procesul rostirii spontane. Importanţa lucrării mai rezidă şi în faptul că datele obţinute reprezintă un real suport pentru elaborarea unor studii dedicate foneticii şi ortoepiei limbii române.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Cercetările de ordin articulatoriu, acustic şi perceptiv ale segmentelor vocalice, modul lor de interacţiune în limba română literară şi în rostirea spontană vor fundamenta elaborarea cursurilor practice de fonetică şi ortoepie a limbii române, constituind o bună bază materială pentru profesorii de limba română, dar şi pentru studenţi, la elaborarea tezelor de curs şi de licenţă.

Cuprins


1. INIŢIERE ÎN APLICAREA METODELOR EXPERIMENTALE LA CERCETĂRILE FONETICE
  • 1.1. Consideraţii generale privind fonetica experimentală. Metode de cercetare a unităţilor sonore
  • 1.2. Aspecte generale de analiză a sunetului vorbit
  • 1.3. Ipoteze privind unităţile sonore, diftongii, triftongii şi hiaturile din limba română
  • 1.4. Concluzii la Capitolul 1

2. CALITATEA VOCALELOR DIN VECINĂTATEA TRIFTONGILOR ECHILIBRAŢI FORMAŢI DIN SEMIVOCALA [I] CA PRIM ELEMENT ŞI ALTE CONTINUUMURI SONORE
  • 2.1. Triftongul echilibrat [iai] + vocală
  • 2.2. Vocală + triftongul echilibrat [iai]
  • 2.3. Vocală + triftongul echilibrat [iai] + hiat binar
  • 2.4. Hiat ternar + triftongul echilibrat [iai] + vocală
  • 2.5. Hiat binar + diftong + triftongul echilibrat [iai] + vocală
  • 2.6. Hiat binar + diftong + diftong + triftongul echilibrat [i ai] + vocală
  • 2.7. Vocală + triftongul echilibrat [iei] + vocală
  • 2.8. Diftong + triftongul echilibrat [iei]
  • 2.9. Hiat binar + triftongul echilibrat [iei]+hiat binar
  • 2.10. Hiat binar + triftongul echilibrat [iei] + diftong
  • 2.11. Vocală + triftongul echilibrat [iei] + hiat ternar
  • 2.12. Hiat cvadrinar + triftongul echilibrat [iei] + vocală
  • 2.13. Hiat binar + diftong + diftong + triftongul echilibrat [iei] + vocală
  • 2.14. Triftongul echilibrat [iau] + vocală
  • 2.15. Vocală + triftongul echilibrat [iau]
  • 2.16. Vocale diferite + triftongul echilibrat [iau] + vocală
  • 2.17. Vocală + triftongul echilibrat [iau] + hiat binar
  • 2.18. Hiat binar + triftongul echilibrat [iau] + vocală
  • 2.19. Hiat binar + triftong + hiat binar
  • 2.20. Vocală + triftong + hiat binar
  • 2.21. Triftongul echilibrat [iau] + diftong
  • 2.22. Vocală + triftongul echilibrat [iau] + diftong
  • 2.23. Diftong + triftongul echilibrat [iau] + diftong
  • 2.24. Hiat binar + triftongul echilibrat [iau] + diftong + vocală
  • 2.25. Concluzii la capitolul 2

3. CALITATEA VOCALELOR DIN TRIFTONGII FORMAŢI DIN SEMIVOCALA [I] CA ELEMENT INIŢIAL ÎN STRUCTURILE MAI PUŢIN PRODUCTIVE
  • 3.1. Vocală + triftongul echilibrat [ioi] + vocală
  • 3.2. Vocală + triftongul echilibrat [ioi]
  • 3.3. Diftong + triftongul echilibrat [ioi]
  • 3.4. Vocală + triftongul echilibrat [ioi] + vocală
  • 3.5. Vocală + triftongul echilibrat [ioi] + hiat binar
  • 3.6. Triftongul echilibrat [iii] + vocală
  • 3.7. Triftongul echilibrat [iii] + diftong
  • 3.8. Triftongul echilibrat [iii] + hiat binar
  • 3.9. Vocală + triftongul echilibrat [iou]
  • 3.10. Vocală + triftongul echilibrat [iui]
  • 3.11. Vocală + triftongul ascendent [ioa]
  • 3.12. Concluzii la Capitolul 3

4. CALITATEA VOCALELOR DIN COMPONENŢA TRIFTONGILOR ECHILIBRAŢI FORMAŢI DIN SEMIVOCALA [E] ŞI ALTE SUCCESIVITĂŢI VOCALICE
  • 4.1. Vocală + triftongul echilibrat [eai] + vocală
  • 4.2. Triftongul echilibrat [eai] + diftong
  • 4.3. Triftongul echilibrat [eai] + hiat binar
  • 4.4. Triftongul echilibrat [eai] + hiat ternar
  • 4.5. Triftongul echilibrat [eoi] + vocală
  • 4.6. Triftongul echilibrat [eoi] + diftong
  • 4.7. Triftongul echilibrat [eoi] + hiat binar
  • 4.8. Triftongul echilibrat [eau] + vocală
  • 4.9. Triftongul echilibrat [eau] + hiat binar
  • 4.10. Triftongul echilibrat [eau] + hiat ternar
  • 4.11. Triftongul echilibrat [eau] + diftong
  • 4.12. Triftongul echilibrat [eau] + diftong + hiat binar
  • 4.13. Triftongul echilibrat [eau] + diftong + diftong + vocală
  • 4.14. Triftongul ascendent [eoa]
  • 4.15. Vocală + triftongul echilibrat [oai]
  • 4.16. Triftongul echilibrat [uai] + hiat binar
  • 4.17. Triftongul echilibrat [uai] + hiat ternar
  • 4.18. Triftongul echilibrat [uai] + diftong
  • 4.19. Concluzii la Capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI