Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Medicina populară din Basarabia sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX. Aspecte istorico-etnografice


Autor: Grădinaru Natalia
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.07 - Etnologie, antropologie culturală şi istorică
Anul:2015
Conducător ştiinţific: Olga Luchianeţ
doctor, conferenţiar cercetător, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Instituţia: Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 18 septembrie 2015 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 19 noiembrie 2015

Autoreferat

Adobe PDF document0.48 Mb / în română

Teza

CZU 39(478)+615.89(091)(043.2)

Adobe PDF document 3.41 Mb / în română
202 pagini


Cuvinte Cheie

medicină populară, etnoiatrie, ritualuri, obiceiuri, lecuitor, simbolism, sincretism, magie, credinţe, superstiţii, boală, sănătate, mentalitate, imaginar

Adnotare

Structura tezei constă din introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, adnotări limbile română, rusă şi engleză, bibliografie din 268 de surse, 149 pagini text de bază şi 6 anexe. Rezultatele cercetării au fost publicate în 14 studii ştiinţifice.

Domeniul de studiu: etnologie

Scopul cercetăriivizează realizarea unei cercetări complexe a fenomenologiei medicinii populare care să cuprindă omul bolnav, boala, dar şi reprezentările societăţii despre sănătate şi boală; lecuitorul tradiţional şi practicile sale destul de variate, statutul celor implicaţi în acest univers, imaginile, simbolurile, credinţele şi superstiţiile care erau parte a viziunii tradiţionale asupra lumii.

Obiectivele cercetării consistă în definirea conceptului de medicină populară şi derivatelor acesteia, determinarea unor puncte teoretice şi istoriografice de reper în tratarea problemei; relevarea practicilor medicinale, structurii şi aspectului lor sincretic care valorizează semnificaţiile simbolice ale locului, timpului, ustensilelor și condiţiilor de desfăşurare a riturilor; identificarea particularităţilor specifice medicinii populare basarabene în perioada cronologică propusă şi premisele definirii lor; investigarea căilor de transmitere şi păstrare a cunoştinţelor de medicină populară; precizarea statutului şi rolului terapeutului popular în comunitatea tradiţională; identificarea coordonatelor medicale și culturale legate de experienţa de boală și ilustrarea reprezentărilor pe care comunitatea le construia despre omul sănătos; determinarea importanţei cercetării medicinii populare pentru relevarea aspectelor definitorii ale mentalităţii tradiţionale.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezidă în faptul că cercetarea prezintă o primă încercare de analiză complexă, la nivel național, a conceptului de medicină populară ca parte componentă a cunoștințelor populare. Simbolismul terapeuticii populare, terminologia și specificul complexului terapeutic popular investigat, reperele imagologice etnoiatrice, istoricul preocupărilor legate de subiect, relevarea unor structuri terapeutice naratorii în fenomenelor de cultură populară universală – sunt câteva dintre aspectele novatorii elucidate în lucrare.

Problema științifică importantă soluționată constă în identificarea și elucidarea particularităților specifice ale complexului terapeutic popular, având ca efect restabilirea unui sector științific important al culturii spirituale în vederea completării patrimoniului cultural național.

Semnificaţia teoretică rezidă în analiza aspectelor terminologice, de evoluție și conceptuale referitoare la medicină populară, hetropraxii, reprezentărilor mentalitare, prin care sănătatea era văzută ca un principiu de echilibrare, boală ca dizarmonie, vindecarea ca rearmonizare și concepţie terapeutică, conservate în trei forme de articulare – magic, religios, şi medical empiric.

Valoarea aplicativă. Cercetarea poate fi valorificată în scopuri educative, didactice și instructive. Conţinutul lucrării poate constitui o sursă de informare pentru prelegeri şi cursuri speciale de etnologie şi antropologie culturală și completarea unor lucrări de specialitate consacrate etnologiei Republicii Moldova.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul a 14 conferințe științifice naționale și internaționale și publicate în diverse reviste de specialitate din republică și de peste hotarele ei, folosite la elaborarea cursului opțional de „Medicină populară„ din cadrul UPS „I. Creangă” şi la elaborarea capitolului „Cunoştinţe, practici, reprezentări şi simboluri despre om, natură şi cosmos” din Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova, vol. A.

Cuprins


I. FUNDAMENTELE TEORETICO-METODOLOGICE DE CERCETARE A MEDICINEI POPULARE
  • 1.1. Repere istoriografice şi surse etnografice
  • 1.2. Teorii și interpretări cu privire la conceptul de medicină
  • 1.3. Caracteristicile medicinei populare
  • 1.3.1. Simbolismul în medicina populară
  • 1.3.2 Sincretismul magico-religios în medicina populară
  • 1.4. Concluzii la capitolul I

II. PERCEPŢII ŞI REPREZENTĂRI, ROLURI ȘI STATUT ÎN PRACTICA MEDICALĂ POPULARĂ
  • 2.1. Reprezentări ale omului sănătos în mentalitatea populară
  • 2.2. Condiţiile vitale ce asigură menţinerea sănătăţii populaţiei
  • 2.3. Bolile, prevenirea şi profilaxia lor, realitate şi imaginar iluzoriu. Credinţele şi superstiţiile poporului legate de boală şi cauza îmbolnăvirii
  • 2.3.1. Atitudinea societății față de boală și bolnav
  • 2.4. Statutul și rolul agentului terapeutic în spaţiul spiritual al comunității basarabene
  • 2.5. Concluzii la capitolul II

III. PRACTICI MAGICE, CUNOȘTINȚE ȘI ABILITĂȚI CIRCUMSCRISE DE PRACTICA MEDICINALĂ POPULARĂ
  • 3.1. Sacroterapia și descântatul terapeutic – tehnici de psihoterapie populară
  • 3.2. Magia scrisului ca invocare terapeutică
  • 3.3. Problema tratamentului cu plante medicinale în Basarabia
  • 3.4. Chirurgia populară
  • 3.5. Obstetrica şi ginecologie populară
  • 3.6. Concluzii la capitolul III

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI