Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2016 / mai /

Corupţia ca fenomen social şi mecanisme anticorupţie


Autor: Gaţcan Iurie
Gradul:doctor în sociologie
Specialitatea: 22.00.04 - Structură socială, instituţii şi procese sociale
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Maria Bulgaru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 18 mai 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document0.71 Mb / în română

Teza

CZU 316.4:343.352 (043.3)

Adobe PDF document 1.43 Mb / în română
188 pagini


Cuvinte Cheie

corupţie, factori generatori ai corupţiei, forme de corupție, consecinţe ale corupţiei pe plan social, percepţie publică, indicele de percepţie a corupţiei, legislație anticorupție, politici anticorupţie, mecanisme anticorupţie, integritate, transparenţă, societate civilă, mass-media

Adnotare

Structura tezei: lucrarea cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, 150 pagini text de bază, bibliografie cu 231 titluri, 9 anexe, 14 figuri şi 12 tabele. Rezultatele investigațiilor realizate de autor sunt reflectate în 13 lucrări ştiinţifice, cu un volum total de 5,9 c.a.

Domeniul de studiu: sociologie.

Scopul cercetării constă în analizarea trăsăturilor definitorii ale corupţiei ca fenomen social cu caracter sistemic disfuncţional/destabilizator, prezent în societatea în tranziţie şi în dezvăluirea formelor specifice de manifestare a acestui fenomen în Republica Moldova.

Obiectivele cercetării: delimitarea tipurilor şi formelor de manifestare a corupţiei; analizarea factorilor ce generează fenomenul corupţiei; cercetarea și stabilirea metodologiilor sociologice eficiente de măsurare a fenomenului corupţiei; analizarea impactului social al corupţiei; evaluarea eficienţei acțiunilor anticorupţie la nivel local; identificarea bunelor practici internaţionale de prevenire şi diminuare a corupţiei; stabilirea mecanismelor anticorupţie eficiente la nivel instituţional şi individual.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în analizarea multiaspectuală din perspectiva sociologiei, precum şi din cea juridică, a controlului social al fenomenului corupţiei în contextul transformărilor socioeconomice pe plan naţional şi internaţional. Elementul de noutate al tezei este prezentat de: analizarea tipurilor de corupţie şi a formelor de manifestare, a factorilor generatori şi tendinţelor evoluţiei fenomenului corupţiei în Republica Moldova în perioada de tranziţie prin utilizarea metodelor calitative şi cantitative; stabilirea metodologilor de cercetare şi a mecanismelor de prevenire a fenomenului corupţiei în baza experienţelor internaţionale; determinarea impedimentelor legislative în baza opiniei experților în domeniu şi calcularea unor indicatori cantitativi privind prejudiciul provocat de fenomenul corupţiei în Republica Moldova; analizarea calitativă a eficienţei politicilor anticorupţie.

Problema ştiinţifică soluţionată consistă în determinarea metodologiilor eficiente de cercetare a fenomenului corupţiei şi a mecanismelor, instrumentelor de prevenire, precum şi de evaluare a impactului politicilor anticorupţie în Republica Moldova. Implementarea metodologiilor de cercetare stabilite va contribui la eficientizarea acțiunilor de diminuare a fenomenului corupţiei.

Semnificaţia teoretică a lucrării rezidă în conturarea unui cadru teoretic-explicativ şi metodologic de cercetare a specificului manifestării fenomenului corupţiei în Republica Moldova; a mecanismelor de evaluare şi prevenire a corupţiei; a impactului politicilor anticorupţie.

Valoarea aplicativă a lucrării îşi găseşte exprimare în elaborarea metodologiilor de cercetare a fenomenului corupţiei şi în determinarea impactului politicilor anticorupţie la nivel sistemic şi administrativ teritorial în vederea dezvoltării şi implementării unor mecanisme eficiente de prevenire a fenomenului corupţiei.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele studiului au fost reflectate de autor în 13 articole publicate în diverse reviste, culegeri de articole. Tezele abordate în disertaţie au fost prezentate în cadrul a 11 conferinţe naţionale şi internaţionale. O parte a materialelor au fost aplicate în activităţile specifice de prevenire a fenomenului corupţiei, inclusiv de cercetare, din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, în activitatea de sensibilizare a tinerilor (din cadrul şcolilor de vară) privind pericolul fenomenului corupţiei. Rezultatele investigaţiilor pot fi utilizate la implementarea unor mecanisme anticorupţie; la elaborarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova, precum şi al unui curs special privind acest fenomen, care ar putea fi inclus în curricula universitară.

Cuprins


1.FUNDAMENTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE DE CERCETARE A FENOMENULUI CORUPŢIEI
  • 1.1 Evoluţia investigaţiilor privind fenomenul corupţiei din perspectivă istoriografică
  • 1.2 Modalităţi de interpretare a fenomenului corupţiei: tipuri şi forme de manifestare
  • 1.3 Factori generatori ai fenomenului corupţiei
  • 1.4 Metodologii de cercetare a fenomenului corupţiei
  • 1.5 Concluzii la capitolul 1

2. FENOMENULUI CORUPŢIEI ŞI FORMAREA CADRULUI LEGISLATIV DE PREVENIRE ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ
  • 2.1 Amploarea fenomenului corupţiei: estimări la nivel naţional şi global
  • 2.2 Legislaţia Republicii Moldova privind prevenirea corupţiei în contextul legislaţiei internaţionale
  • 2.3 Impedimente în aplicarea legislaţiei anticorupţie
  • 2.4 Concluzii la capitolul 2

3. MECANISME ANTICORUPŢIE: IMPLEMENTARE ŞI IMPACT PE PLAN SOCIAL
  • 3.1 Mecanisme internaţionale şi naţionale de prevenire a corupţiei: funcţionalitate şi eficienţă
  • 3.2 Măsuri şi perspective de perfecţionare a mecanismelor anticorupţie
  • 3.3 Rolul societăţii civile şi al mass-media în combaterea corupţiei
  • 3.4 Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI