|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 30 mai 2016 în CSS şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2016
Autoreferat
– 0.67 Mb / în română
Teza
CZU 821.135.1.09(092)(043.2)
1.57 Mb /
în română
155 pagini |
Cuvinte Cheie
arhetip, eros mistic, sacru-profan, androgin, dualitate primordială animus-anima, Marea Zeiță / eternul feminin, devenire în Marele Tot, identitate și alteritate
Adnotare
Structura tezei: introducere, trei capitole cu concluzii, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 177 de surse, 143 pagini de text de bază, declarația privind asumarea răspunderii, CV-ul autoarei.
Rezultatele tezei au fost reflectate în 8 lucrări științifice.
Domeniul de studiu: Literatura română
Scopul lucrării constă în analiza prozei lui Mircea Eliade din perspectivă psihanalitică, pentru a valorifica sensurile ei ascunse, modalitățile specifice de corelare a personajelor cu timpul și spațiul în care ele acționează și pe care îl transcend pentru regăsirea unei plinătăți primordiale.
Obiectivele investigației:
- Investigarea receptării critice a prozei lui Mircea Eliade în spațiul românesc și a istoricului problemei animus-anima;
- Conturarea viziunii eliadești asupra conceptului de unitate primordială;
- Relevarea formelor de manifestare a dualității primordiale în jocurile erotice ale devenirii;
- Identificarea și interpretarea arhetipală a personajelor-dubluri și dubletelor simbolice;
- Cercetarea romanelor fantastice din perspectiva devenirii ființiale a personajelor;
- Stabilirea căilor și mijloacelor artistice de transgresare a spațiului și timpului profan într-un timp și un spațiu sacru de către personajele masculine.
Noutatea științifică și originalitatea lucrării rezidă în elaborarea unui nou model de analiză literară, bazat pe teoria psihanalitică jungiană de anima și animus și aplicarea lui în re-interpretarea operei literare a lui Mircea Eliade.
Problema științifică soluționată constă în abordarea operei literare eliadești din perspectiva teoriei psihanalitice jungiene în corelație cu hermeneutica mitului lui Eliade, având ca rezultat descoperirea unor viziuni inedite sacrului în profunzimile psihicului personajului, dar și înlăturarea unor deficiențe metodologice de abordare a romanului.
Importanța teoretică și practică constă în contribuția la elaborarea grilei de analiză din perspectivă psihanalitică și ilustrarea eficienței ei în hermeneutica textului literar.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele tezei au fost incluse în articolele publicate în reviste de profil și în comunicări științifice prezentate în cadrul unor conferințe naționale și internaționale.
Cuprins
1.CORELAȚIA ANIMUS-ANIMA LA MIRCEA ELIADE ÎN VIZIUNEA CRITICII LITERARE
- 1.1. Critica literară despre manifestările arhetipale și semnificațiile erosului la Mircea Eliade
- 1.2. Conceptul de unitate primordială la Mircea Eliade
- 1.3. Din istoricul problemei animus-anima
- 1.4. Concluzii la capitolul 1
2. TREPTELE EROSULUI ÎN OGLINZILE ALTERITĂȚII
- 2.1. Dualitatea primordială animus-anima în jocurile devenirii erotice
- 2.2. Identitate și alteritate: personaje-dubluri și dublete simbolice
- 2.3. Concluzii la capitolul 2
3. SCENARII INIȚIATICE ALE EROSULUI ÎN PROZA FANTASTICĂ
- 3.1. Descensus ad inferos și regressus ad uterum– revelarea misterului
- 3.2. Problematica alterității animus-anima, extazul erotico-mistic și mântuirea prin artă în proza fantastică
- 3.3. Concluzii la capitolul 3
BIBLIOGRAFIE0