Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2016 / iunie /

Repertoriul folcloric pentru vioară din zona de nord a Republicii Moldova


Autor: Slabari Nicolae
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.01 - Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală)
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Svetlana Badrajan
doctor, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)
Instituţia: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)

Statut

Teza a fost susţinută pe 2 iunie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document1.12 Mb / în română

Teza

CZU 398.8(478):787.1(043.3)

Adobe PDF document 16.00 Mb / în română
305 pagini


Cuvinte Cheie

repertoriu folcloric pentru vioară, lăutari, dinastii de lăutari, clasificarea repertoriului, funcţionalitate, melodii de joc, melodii de ascultare, structură sonoră, ritm, arhitectonică

Adnotare

Structura tezei include următoarele elemente: introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, 131 de pagini de text analitic, bibliografia din 168 de surse, 5 anexe, inclusiv 203 exemple muzicale folclorice şi note la ele. Rezultatele cercetării sunt reflectate în 8 publicaţii ştiinţifice.

Domeniul de studiu: folclor muzical. Scopul şi obiectivele cercetării.
Scopul: studierea complexă a repertoriului folcloric pentru vioară din zona de nord a Republicii Moldova. Obiectivele: 1. Elucidarea fenomenului interpretării tradiţionale la vioară în zona de nord, identificarea reprezentanţilor artei violonistice, lăutarilor și dinastiilor de lăutari, din perspectivă sincronică și diacronică; 2. Tratarea repertoriului folcloric pentru vioară sub aspectul conţinutului, funcţionalităţii, relaţiilor interculturale; 3. Clasificarea melodiilor şi analiza particularităţilor ritmice, melodice şi arhitectonice ale lor.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Noutatea cercetării constă în dezvăluirea unor aspecte principiale ale muzicii instrumentale tradiţionale pentru vioară din zona de nord a Republicii Moldova, aspecte referitoare la colportori, funcţionalitate, morfologie, care nu au fost elucidate până acum în etnomuzicologia naţională. Lucrarea îşi propune să completeze un spaţiu insuficient studiat, legat de fenomenul artei instrumentale tradiţionale, de evoluţia limbajului muzical şi a gândirii muzicale, având ca bază repertoriul folcloric pentru vioară din zona cercetată. Materialul muzical studiat este inedit, selectat în urma investigaţiilor de teren și transcris în conformitate cu rigorile ştiinţifice.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată: a fost elaborată o viziune de ansamblu asupra repertoriului muzical şi a reprezentanţilor artei violonistice lăutăreşti din zona de nord a Republicii Moldova, fapt care poate contribui la eliminarea discrepanţei dintre nivelul avansat al creaţiei tradiţionale violonistice şi valorificarea ştiinţifică a acesteia în contemporaneitate. A fost evidenţiată valoarea repertoriului violonistic ca element al patrimoniului cultural intangibil şi utilizarea acestuia în diferite domenii ale artei muzicale.

Semnificaţia teoretică. Rezultatele cercetării constituie un aport temeinic în domeniul ştiinţific referitor la muzica instrumentală tradiţională din a doua jumătate a sec. XX – începutul sec. XXI. Lucrarea se axează pe concepte teoretice fundamentale ale ştiinţei etnomuzicologice contemporane cu aprofundarea laturii analitice. În baza lor, pornind de la specificul materialului muzical cercetat, pentru analiza sistemelor sonor, ritmic şi arhitectonic ale acestui material a fost elaborat şi aplicat un sistem metodologic corespunzător, care poate servi drept temei teoretic la elaborarea altor studii etnomuzicologice.

Valoarea aplicativă a temei. Rezultatele cercetării de tip analitic, comparativ şi structural-tipologic pot constitui repere importante pentru studierea muzicii folclorice din Republica Moldova, de asemenea pot fi utile în rezolvarea unor probleme legate de studierea patrimoniului cultural imaterial. În afară de aceasta, materialele sunt aplicabile la cursurile didactice Folclor muzical, Istoria muzicii naţionale, Istoria artei interpretative la instrumentele populare şi la cele de specialitate, cum ar fi studierea instrumentelor muzicale populare, în instituţiile de învăţământ muzical-artistic mediu şi superior.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Teza de doctor a fost discutată la şedinţele catedrei Muzicologie şi compoziţie a AMTAP, fiind recomandată pentru susţinere. Rezultatele științifice au fost implementate în cadrul conferinţelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale la AMTAP în anii 2009-2015, şi al proiectelor ştiinţifice de la AMTAP: Folclor și postfolclor în contemporaneitate (2014-2015), Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor și creație componistică) în contemporaneitate (2015-2018).

Cuprins


1. REPERTORIUL FOLCLORIC PENTRU VIOARĂ DIN ZONA DE NORD A REPUBLICII MOLDOVA: OBIECT, METODĂ, ISTORIOGRAFIE
  • 1.1. Repertoriul folcloric pentru vioară ca obiect de studiu: context etnografico-muzical, consemnări documentare
  • 1.2. Metodologie, terminologie, material muzical
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1
2. FENOMENUL MUZICII TRADIŢIONALE PENTRU VIOARĂ DIN ZONA DE NORD A REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXT SOCIAL-ISTORIC
  • 2.1. Vioara și lăutarii violoniști ca factori de viabilitate a culturii tradiţionale muzicale: privire diacronică
  • 2.2. Lăutari violonişti şi dinastii
  • 2.3. Repertoriul folcloric pentru vioară: caracteristici şi clasificare
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. MELODII DE JOC
  • 3.1. Structura ritmică
  • 3.2. Structura sonoră
  • 3.3. Structura arhitectonică
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. MELODII DE ASCULTARE
  • 4.1. Structura ritmică
  • 4.2. Structura sonoră
  • 4.3. Structura arhitectonică
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI