Impactul compușilor azotului amoniacal asupra componentelor calcaroase
|
StatutTeza a fost susţinută pe 24 iunie 2016 în CSSşi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2016 Autoreferat – 1.07 Mb / în românăTezaCZU 574.4(478)(043.2)
|
Cuvinte Cheie
compușii azotului amoniacal, carbonați, materiale calcaroase, sol, betonAdnotare
Teza constă din Introducere, 4 capitole, bibliografie din 241 de titluri, 7 anexe, volumul total de 133 pagini, 54 figuri și 20 tabele. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în 23 de lucrări.
Domeniul de studiu: 145.01. Chimie ecologică.
Scopul tezei constă în elucidarea particularităţilor de degradare chimică a materialelor calcaroase naturale şi industriale din mediul ambiant la acţiunea compuşilor azotului amoniacal şi acumularea azotaţilor, a ionilor de calciu (duritatea) şi metalelor grele în apele naturale, propunerea măsurilor de reducere a spălării (levigării) calciului şi degradării materialelor ce conţin carbonat de calciu prin diverse metode de optimizare.
Obiective: studierea impactului compușilor amoniului asupra materialelor calcaroase naturale și industriale; stabilirea corelației conținutului ionilor de azotați, cu cel al ionilor de calciu și duritatea în apele subterane; elaborarea procedeului de fertilizare a solului cu îngrășăminte de azot amoniacal, în scopul diminuării degradării chimice a solului și prevenirea poluării apelor freatice; evidențierea aditivilor ca factor de protejare a betonului contra coroziunii la acțiunea compușilor azotului amoniacal.
Noutatea și originalitatea științifică. Pentru prima dată în Republica Moldova a fost stabilit că factorul acumulării ionilor de calciu (creşterii durităţii) în apele naturale corelează cu conţinutul azotaţilor, compus final al nitrificării ionilor de amoniu, fapt ce confirmă fenomenul de solubilizare a carbonaţilor din natură la acțiunea compuşilor amoniului.
Problema științifică soluționată constă în fundamentarea ştiinţifică a influenţei compuşilor amoniului asupra rezistenţei sistemelor calcaroase biologice, minerale naturale şi betonului, fapt care a determinat elaborarea procedeelor și schemelor de diminuare a alterării chimice a solului și betonului în vederea minimizării procesului de solubilizare a carbonaților.
Semnificația teoretică. Compuşii azotului amoniacal expun materialele calcaroase degradării chimice.
Valoarea aplicativă a lucrării. Aplicarea unui raport calculat al îngrășămintelor cu amoniu și fosfor în sol și a aditivilor în beton diminuează procesul de solubilizare a carbonaților. Procedeele propuse prezintă perspective pentru implementarea în agricultură şi în producerea betonului. Impactul asupra cochiliilor de moluşte poate fi exclus prin respectarea legislaţiei RM, privind conţinutul compuşilor azotului amoniacal din apele reziduale deversate.
Implementarea rezultatelor științifice. Condiţiile optime stabilite duc la optimizarea procesului de fertilizare a solului (brevet de invenţie) şi de producere a betonului. Diseminarea rezultatelor, privind componenţa apei din izvoare, administraţiei publice locale serveşte ca argument pentru a lua măsuri de prevenire a poluării şi îmbunătăţirea calităţii apelor naturale din teritoriu. Rezultatele cercetărilor științifice au fost apreciate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat și Institutul de Cercetări Științifice în Construcții „INCERCOMˮ Î.S.
Cuprins
- 1.1. Procese chimice de formare a ionilor de amoniu/amoniacului în medii acvatice provenite din compuşi anorganici și organici
- 1.2. Procese biochimice de transformare a substanţelor azotorganice în ioni de amoniu/amoniac
- 1.3. Dinamica poluării apelor naturale cu ioni de amoniu/amoniac
- 1.4. Impactul interacţiunii ionilor de amoniu/amoniacului asupra materialelor calcaroase şi a betonului în mediul apos
- 1.5. Concluzii la capitolul 1
2. MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE
- 2.1. Condiţiile de efectuare a cercetărilor şi materialele de studiu
- 2.2. Utilajul utilizat în cercetări. Metode fizice, fizico-chimice, chimice de cercetare
- 2.3. Metode statistico-matematice de analiză a rezultatelor ştiinţifice obţinute
- 2.4. Concluzii la capitolul 2
3. IMPACTUL IONILOR DE AMONIU/AMONIACULUI ASUPRA MATERIALELOR CALCAROASE ȘI A BETONULUI
- 3.1. Solubilizarea carbonaţilor cu compuşi ai amoniului - factor perturbator al echilibrului ionilor de calciu în apele naturale
- 3.2. Influenţa compuşilor amoniului asupra calcarului, oaselor de pești, cochiliilor de melc și moluște din clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca
- 3.3. Influenţa compuşilor amoniului asupra materialelor de construcţie. Impactul compuşilor amoniului asupra calităţii şi rezistenţei betonului
- 3.4. Solubilizarea carbonaților metalelor grele cu compuși ai amoniului din soluții apoase
- 3.5. Concluzii la capitolul 3
4. ACUMULAREA AZOTAȚILOR ÎN APELE SUBTERANE ȘI PROCEDEE DE DIMINUARE A ACȚIUNII COMPUȘILOR AMONIULUI ASUPRA MEDIULUI AMBIANT
- 4.1. Poluarea apelor subterane cu azotați, rezultaţi din nitrificarea ionilor de amoniu. Metamorfozarea apelor subterane și de suprafață
- 4
- 4.2. Procedeu de diminuare a alterării chimice a solului la fertilizarea lui cu îngrășăminte de azot amoniacal
- 4.3. Optimizarea procesului de rezistență a betonului față de ionii de amoniu din apă
- 4.4. Concluzii la capitolul 4
CONCLUZII GENERALE RECOMANDĂRI PRACTICE
Referenţi Oficiali
- Maria Gonţa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Elena Bunduchi
doctor
Membrii Consiliului Ştiintific
- Vasile Rusu, preşedinte
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Chimie - Larisa Postolachi, secretar
doctor - Gheorghe Duca, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Constantin Bulimaga, membru
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Ecologie şi Geografie - Raisa Lozan , membru
doctor, conferenţiar cercetător
Teze
Acte Normative
