|
StatutTeza a fost susţinută pe 15 iulie 2016 în CSSşi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2016 Autoreferat![]() TezaCZU 616.831-053.2-07-08
|
Structura tezei: introducere, 5 capitole, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii generale şi recomandări practice, bibliografie din 297 de titluri, 241 pagini de text de bază, 34 de tabele, 86 de figuri, 23 de anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 72 de lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu: neurologie, pediatrie.
Scopul şi obiectivele lucrării. Elucidarea unor laturi etiopatogenetice privind unele procese neuroimune şi a particularităţilor clinico-paraclinice evolutive ale tulburărilor reziduale ale sistemului nervos central la copiii cu leziuni cerebrale perinatale hipoxic-ischemice, cu scop de optimizare a diagnosticului clinic, prognosticului şi managementului terapeutic.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. A fost realizat un studiu complex, clinico-paraclinic, retrospectiv-prospectiv, caz-control al leziunilor cerebrale perinatale hipoxic-ischemice, cu scopul depistării timpurii şi evaluării în dinamică a TR ale SNC, prin prisma continuităţii neurodezvoltării în corelaţie cu manifestările clinice, neurofiziologice şi neuroimagistice. În premieră a fost elaborată o clasificare a TR, care aprofundează şi lărgeşte conceptul continuumului perioadelor de neurodezvoltare a copilului şi al dereglărilor reziduale corespunzătoare.
Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute constau în elaborarea unei viziuni integrale asupra leziunilor cerebrale perinatale hipoxic-ischemice privind anamnezele, manifestările clinice evolutive, cele neurofiziologice, neuroimagistice şi neuroimune; determinarea ponderii factorilor de risc implicaţi în declanşarea encefalopatiilor neonatale hipoxic-ischemice și analiza matematică individualizată în funcție de numărul de variabile prezente, pentru calculul probabilității apariției sechelelor neurologice. În premieră a fost realizat diagnosticul complex și clasificarea tulburărilor reziduale ale sistemului nervos central prin prisma continuumului perioadelor de neurodezvoltare. Au fost sistematizate sindroamele neurologice și diagnosticul evolutiv la vârsta de sugar şi de copil mic (până la 3–5 ani). Au fost abordate aspectele patogenetice ale leziunilor cerebrale prin prisma nivelurilor serice ale factorilor neurotrofici (BDNF şi CNTF), concentrațiile lor fiind corelate cu gradul de severitate a leziunii, cu nivelul dezvoltării motorii și neuropsihice a copilului, cu specificul modificărilor neurofiziologice și neuroimagistice. S-a conchis că, deficitul acestor factori stă la baza tulburărilor funcționale și structurale ale creierului și a polimorfismului clinic al tulburărilor sechelare minore și majore. Au fost implementate metodele de evaluare neuropsihică și cele de diagnostic timpuriu neinvaziv, ceea ce a permis precizarea simptomatologiei clinice timpurii şi găsirea unor verigi patogenetice importante în formarea noilor viziuni privind optimizarea diagnosticului, prognosticului şi managementului terapeutic al tulburărilor reziduale. Au fost identificați factorii predictivi pentru aprecierea prognosticului la distanţă al leziunilor cerebrale perinatale hipoxic-ischemice.
Semnificaţia teoretică constă în fundamentarea cunoştinţelor vizavi de modificările şi corelaţiile statusului neuroimun, morfofuncţional şi neurofiziopatologic al SNC la copiii cu LCP HI, care urmează cu TR, bazându-se pe conceptul continuumului neurodezvoltării, precum şi în valoarea predictivă a anamnezelor, a variabilităţii modificărilor electrofiziologice şi imagistice şi a rolului factorilor neurotrofici (BDNF şi CNTF) ca biomarkeri ai neurodezvoltării şi ai gradului de suferinţă a SNC, constituind un argument forte în favoarea diagnosticării timpurii şi prognosticării TR şi a strategiilor terapeutice neuroprotectoare de prevenire a handicapului neuropsihomotor.
Valoarea aplicativă a lucrării. Au fost structurate anamnezele, diagnozele sindromologice şi evolutive ale LCP HI, generatoare de TR ale SNC la copii; a fost elaborată o clasificare a TR în cadrul continuumului perioadelor de neurodezvoltare a copilului, care permite optimizarea procesului de diagnostic şi celui terapeutic, cu sporirea esenţială a efectelor neurorecuperării; au fost elaborate chestionare, algoritme de conduită şi recomandări practice privind aspectele etiopatogenetice, optimizarea diagnosticului evolutiv, a managementului şi rentabilizarea terapiilor neuroprotectoare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice a fost realizată în Clinica de Neurologie a IMSP Institutul Mamei şi Copilului, în Spitalul clinic municipal nr. 1 şi în procesul didactic postuniversitar al medicilor-rezidenţi – neurologi, neurologi-pediatri, pediatri şi alte specialităţi la ciclurile conexe, la disciplina „Neurologie pediatrică”; al medicilor-neuropediatri, pediatri, medici de familie în procesul de educaţie continuă la Departamentul „Pediatrue” al USMF „Nicolae Testemiţanu”. Au fost înregistrate 10 acte de implementare a rezultatelor.