Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Puterea politică din România contemporană şi unele tendinţe discreţionare în exercitarea ei


Autor: Alexandru Amititeloaie
Gradul:doctor în ştiinţe politice
Specialitatea: 23.00.01 - Teoria, metodologia şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Alexandru Roşca
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 noiembrie 2004 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.39 Mb / în română

Cuvinte Cheie

putere politică, stat de drept, raport de putere, limitarea puterii, control social asupra puterii, interes public, responsabilitate politică, putere discreţionară, abuz de putere, spirit civic, societate civilă, opoziţie politică, separaţia puterilor în stat, opinie publică, decizie politică, program politic, mandat politic

Adnotare

Lucrarea de faţă este consacrată examinării caracteristicilor generale ale puterii din România contemporană, evidenţierii unor aspecte discreţionare în exercitarea actului public de autoritate şi, respectiv, identificării căilor şi mijloacelor prin care astfel de manifestări ar putea fi maximal stopate. Tocmai aceste obiective au determinat şi structura tezei, concepută pe 3 capitole şi 12 paragrafe.

România se află în al cincisprezecelea an de după evenimentele din decembrie 1989, evenimente care au marcat un nou început de viaţă politică democratică, având în vedere că anterior acestui moment, timp de mai bine de cincizeci de ani, la conducerea ţării s-au succedat mai multe regimuri dictatoriale. În ultimul timp, în societatea românească s-au înregistrat o diversitate de procese, între care cel mai important şi mai complex priveşte democratizarea vieţii publice şi constituirea instituţiilor statului de drept.

Însă, după cum ne demonstrează experienţa istorică, un fenomen caracteristic oricărei puteri, adesea îl constituie excesul şi maniera discreţionară de exercitare concretă a actului de guvernare. Un asemenea fenomen este prezent şi în conduita structurilor de putere din România contemporană aflate, încă, în proces de constituire şi consolidare. Comportamentul arbitrar al unor exponenţi ai puterii şi tentativele de gestionare a afacerilor publice, cu precădere, în interesul lor, sunt, alături de altele, cauze de fond ale declinului pe care România l-a înregistrat, în tot acest timp, şi care au alimentat în rândul populaţiei un sentiment de neîncredere în valorile democraţiei.

Responsabilitatea pentru această stare de lucruri ar reveni, în mare parte, forţelor politice care s-au aflat la putere în tot acest timp, dar nu trebuie omis faptul că o asemenea manieră de guvernare este posibilă şi pe fondul unor slăbiciuni ale structurilor societăţii civile precum şi a unui precar spirit civic la nivelul electoratului.

Democraţia şi statul de drept se fundamentează la nivelul ansamblului social pe un echilibrul de forţe între care, în prim plan, sunt puterea politică şi societatea civilă. Dacă una dintre ele dă semne de slăbiciune cealaltă, inevitabil, va deveni excesivă şi discreţionară. Acest fapt este lesne de observat în evoluţia raporturilor de putere în România postdecembristă. Prin urmare, descurajarea modului discreţionar de gestionare a afacerilor publice poate fi realizată printr-o diversitate de acţiuni şi măsuri, însă, factorul cel mai important, în această privinţă, îl reprezintă societatea civilă. Tocmai un atare demers analitic îl comportă cercetarea în cauză.

Cuprins


CAPITOLUL I Dimensiuni teoretico – metodologice ale fenomenului de putere politic
  • 1. Funcţiile, formele de manifestare şi de exercitare a puterii politice de tip democratic
  • 2. Modul discreţionar de exercitare a puterii politice: definiţia conceptului, formele de manifestare a fenomenului

CAPITOLUL II Procesul de constituire şi de exercitare a puterii politice în România postdecembristă
  • 1. Instituirea puterii politice de tip democratic
  • 2. Natura umană şi implicaţiile ei asupra configuraţiei şi caracterului puterii politic
  • 3. Dimensiunile, particularităţile şi efectele corupţiei în procesul democratizării vieţii publice şi al constituirii noilor instituţii de putere
  • 4. Influenţa presiunilor externe asupra modului de constituire şi de exercitare a puterii politice
  • 5. Aspecte discreţionare în exerciţiul puterii politice în domeniile activităţii legislative şi executive

CAPITOLUL III Modalităţi de eliminare a excesului de putere în condiţiile României contemporane
  • 1. Necesitatea delimitării prerogativelor puterii politice şi a spaţiului public de autoritate
  • 2. Rolul Constituţiei în limitarea puterii politice şi subordonarea ei faţă de interesul public
  • 3. Rolul societăţii civile în descurajarea excesului de putere
  • 4. Alte modalităţi posibile de control asupra puterii politice şi de ameliorare a actului public de autoritate