|
StatutTeza a fost susţinută pe 30 noiembrie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005 Autoreferat![]() |
Lucrarea de faţă este consacrată examinării caracteristicilor generale ale puterii din România contemporană, evidenţierii unor aspecte discreţionare în exercitarea actului public de autoritate şi, respectiv, identificării căilor şi mijloacelor prin care astfel de manifestări ar putea fi maximal stopate. Tocmai aceste obiective au determinat şi structura tezei, concepută pe 3 capitole şi 12 paragrafe.
România se află în al cincisprezecelea an de după evenimentele din decembrie 1989, evenimente care au marcat un nou început de viaţă politică democratică, având în vedere că anterior acestui moment, timp de mai bine de cincizeci de ani, la conducerea ţării s-au succedat mai multe regimuri dictatoriale. În ultimul timp, în societatea românească s-au înregistrat o diversitate de procese, între care cel mai important şi mai complex priveşte democratizarea vieţii publice şi constituirea instituţiilor statului de drept.
Însă, după cum ne demonstrează experienţa istorică, un fenomen caracteristic oricărei puteri, adesea îl constituie excesul şi maniera discreţionară de exercitare concretă a actului de guvernare. Un asemenea fenomen este prezent şi în conduita structurilor de putere din România contemporană aflate, încă, în proces de constituire şi consolidare. Comportamentul arbitrar al unor exponenţi ai puterii şi tentativele de gestionare a afacerilor publice, cu precădere, în interesul lor, sunt, alături de altele, cauze de fond ale declinului pe care România l-a înregistrat, în tot acest timp, şi care au alimentat în rândul populaţiei un sentiment de neîncredere în valorile democraţiei.
Responsabilitatea pentru această stare de lucruri ar reveni, în mare parte, forţelor politice care s-au aflat la putere în tot acest timp, dar nu trebuie omis faptul că o asemenea manieră de guvernare este posibilă şi pe fondul unor slăbiciuni ale structurilor societăţii civile precum şi a unui precar spirit civic la nivelul electoratului.
Democraţia şi statul de drept se fundamentează la nivelul ansamblului social pe un echilibrul de forţe între care, în prim plan, sunt puterea politică şi societatea civilă. Dacă una dintre ele dă semne de slăbiciune cealaltă, inevitabil, va deveni excesivă şi discreţionară. Acest fapt este lesne de observat în evoluţia raporturilor de putere în România postdecembristă. Prin urmare, descurajarea modului discreţionar de gestionare a afacerilor publice poate fi realizată printr-o diversitate de acţiuni şi măsuri, însă, factorul cel mai important, în această privinţă, îl reprezintă societatea civilă. Tocmai un atare demers analitic îl comportă cercetarea în cauză.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: