Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Rolul bancilor în procesul de creare a banilor


Autor: Timofei Olga
Gradul:doctor în economie
Specialitatea: 08.00.10 - Finanţe; monedă; credit
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Victoria Cociug
doctor, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice a Moldovei
Instituţia: Academia de Studii Economice a Moldovei

Statut

Teza a fost susţinută pe 22 septembrie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 15 noiembrie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.68 Mb / în română

Teza

CZU 336.74 (043.3)

Adobe PDF document 3.53 Mb / în română
188 pagini

Cuvinte Cheie

bănci, crearea banilor, emisiune monetară, ofertă de monedă, politică monetară, supraveghere bancară, propulsia banilor, imobilizarea masei monetare

Adnotare

Teza a fost elaborată în anii 2008-2015, la catedra Bănci și activitate bancară, ASEM, Chișinău, și cuprinde introducerea, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografia din 254 denumiri, 10 anexe, 145 pagini text de bază, 11 tabele, 49 figuri și 11 formule. Cercetările sunt reflectate în 17 publicații științifice.

Obiectul şi subiectul cercetărilor: Lucrarea are ca obiect de cercetare procesul de creare a banilor în sistemele monetare moderne, iar în calitate de subiect al cercetării apar băncile şi capacitățile acestora de a crea bani.

Scopul și obiectivele lucrării constau în determinarea capacităților de furnizare a banilor în economie de către bănci în vederea identificării unor oportunități de eficientizare a acestora.

Problema științifică importantă soluționată constă în reflectarea modului în care băncile sunt capabile să creeze bani ca efect de răspuns la impulsurile politicii monetare, identificându-se factorii de incidență asupra volumului de bani creați, precum și limitele restrictive care diminuează eficiența acestui proces, prin propulsia acestor bani în sectorul real al economiei.

Noutatea şi originalitatea științifică sunt reliefate prin: sinteza abordărilor conceptuale și dezvoltarea unei definiții proprii privind procesul de creare a banilor de către bănci în raport cu procesul de emisiune efectuat de băncile centrale; determinarea corelării atribuției de creare a banilor exercitată de bănci ca element al politicii macroeconomice cu interesele sale microeconomice, orientate spre creșterea rentabilității activității lor; evaluarea eficienței procesului de creare a banilor de către bănci prin propunerea unui indicator de propulsie a banilor în economie, definirea, argumentarea necesității calculării sale și identificarea factorilor de constrângere; elaborarea unui model factorial de estimare a factorilor micro- și macroeconomici de incidență asupra volumului de masă monetară și capacității băncilor de a o crea în condițiile RM; analiza modalității de structurare a masei monetare și identificarea posibilităților de comparare a sistemelor monetare după componența claselor de bani, în diverse scopuri de cercetare; elaborarea unui concept al gradului de imobilizare a masei monetare, propunerea unui indicator de evaluare, explicarea metodologiei de calcul al lui și argumentarea necesității urmăririi acestuia pentru optimizarea strategiilor de politică monetară.

Semnificația teoretică se manifestă prin sistematizarea teoriilor cu privire la cererea şi oferta monetară, reliefarea rolului băncilor în procesul de creare a banilor; sistematizarea factorilor exogeni şi endogeni de incidență asupra cererii şi ofertei de monedă; configurarea unei definiții a procesului de creare a banilor în economiile moderne; argumentarea aspectelor teoretice prezentate privind identificarea constrângerilor de ordin monetar și nemonetar asupra creației banilor de bănci; cercetarea impactului reglementărilor prudențiale bancare asupra capacităților de creație monetară a băncilor.

Valoarea aplicativă a tezei constă în propunerea unui mecanism de evaluare a propulsiei banilor în economie; elaborarea unui indicator de evaluare a gradului de imobilizare a masei monetare, care se propune pentru aplicare autorităților monetare pentru eficientizarea politicii monetare şi prudențiale promovate, în vederea asigurării creșterii economice; elaborarea unui model econometric pentru identificarea factorilor de incidență asupra capacității de creare a banilor de băncile din RM.

Implementarea rezultatelor științifice. Cele mai importante rezultate ale cercetării au fost acceptate şi apreciate de Banca Națională a Moldovei, Institutul Național de Cercetări Economice al AŞM în cadrul proiectelor de cercetare fundamentală şi aplicativă şi de Liga Bancherilor din Republica Moldova.

Cuprins


1. DIMENSIUNI TEORETICE PRIVIND LOCUL BĂNCILOR ÎN PROCESUL DE CREARE A BANILOR
  • .1. Determinantele teoretice privind procesul de creare a banilor
  • .2. Cercetarea fenomenului de creare a banilor prin prisma funcțiilor băncii
  • .3. Viziuni teoretice şi metodologice privind contribuția cererii și ofertei de monedă asupra procesului de creație a banilor
  • .4. Concluzii la capitolul 1

2. EVALUAREA APORTULUI BĂNCILOR ÎN PROCESUL DE CREARE A BANILOR ÎN DIVERSE SISTEME MONETARE
  • 2.1. Repere metodologice ale procesului de creare a banilor de către bănci și ale specificului structurării claselor de bani în diferite sisteme monetare
  • 2.2. Analiza procesului de creare a banilor în Eurosistem prin identificarea factorilor de influență asupra acestuia
  • 2.3. Caracteristicile specifice ale mecanismului de creație monetară a băncilor din România
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. APORTUL BĂNCILOR ÎN CREAREA ŞI PROPULSAREA BANILOR ÎN ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA
  • 3.1. Specificul creării banilor în sistemul bancar din Republica Moldova
  • 3.2. Analiza factorială a procesului de creare a banilor în sistemul bancar din Republica Moldova
  • 3.3. Identificarea factorilor de constrângere și stimulare a capacității de creare a banilor în Republica Moldova
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI