Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Constituente etnofolclorice în proza scriitorilor români din Republica Moldova (1960-1980)


Autor: Cocieru Mariana
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.09 - Folcloristică
Anul:2017
Conducător ştiinţific: Nicolae Băieşu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM
Instituţia: Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM

Statut

Teza a fost susţinută pe 7 decembrie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 16 februarie 2017

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.74 Mb / în română

Teza

CZU 398.001(478)(043.3): 821.135(478)(.09)(043.3)

Adobe PDF document 1.53 Mb / în română
180 pagini

Adnotare

Structura tezei: introducere, trei capitole cu concluzii, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 364 de surse, 155 pagini de text de bază, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autoarei.

Rezultatele tezei au fost reflectate în 16 lucrări ştiinţifice.

Domeniu de studiu: Folcloristică.

Scopul lucrării constă în identificarea şi cercetarea funcţionalităţii constituentelor etnofolclorice intertextualizate în structura prozei scriitorilor români din Republica Moldova în anii 1960-1980 şi evaluarea nivelurilor de asimilare, sublimare, transfigurare estetică a motivelor, simbolurilor şi imaginilor mitico-folclorice din creaţia populară în operele artistice ale prozatorilor: Ion Constantin Ciobanu, Vasile Vasilache, Vladimir Beşleagă, Ion Druţă, Dumitru Matcovschi, Vlad Ioviţă, George Meniuc, Spiridon Vangheli etc.

Obiectivele investigaţiei:

 Reconsiderarea valorică a fenomenului relaţionării folclorului cu literatura cultă;
 Ilustrarea specificului conceptual al constituentelor etnofolclorice, sintetizând studiile ce abordează acest subiect;
 Interpretarea şi examinarea corectă a fenomenului de folclorism, stabilind dimensiunile autentice ale procesului analizat;
 Evaluarea fenomenului asimilării organice a constituentelor etnofolclorice în proza scriitorilor români din Republica Moldova (anii 1960-1980).

Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării rezidă în analiza problemei relaţiilor dintre folclor şi proza scriitorilor români din Republica Moldova din perspectivă folcloristică. Investigaţiile teoretice şi istorice ale evoluţiei coraportului dintre creaţia tradiţională orală şi literatura română scrisă ne-au determinat să apreciem nivelul distinct al fenomenului de folclorism din anii postbelici în comparaţie cu celelalte perioade literare. Originalitatea studiului consistă în examinarea şi interpretarea constituentelor folclorice utilizate de către prozatori în creaţiile lor, prezentând şi referinţele necesare din tradiţia populară.

Problema ştiinţifică soluţionată constă în reevaluarea istorico-teoretică a modalităţilor de preluare, recontextualizare, asimilare organică şi transfigurare estetică a componentelor etnofolclorice în proza basarabeană din perioada 1960-1980, fapt care a contribuit la formularea unei originale perspective etnofolclorice de abordare a interferenţelor folclorico-literare având ca efect reconceptualizarea noţiunilor fundamentale de folclorism şi constituente etnofolclorice în vederea reinterpretării şi aprecierii valorice obiective a prozei scriitorilor basarabeni din perioada indicată. Importanţa teoretică şi practică rezidă în examinarea contextului literar din anii postbelici, în care a fost valorificată preponderent creaţia populară, făcându-se distincţie între semnificaţiile tradiţionale şi cele survenite în urma transfigurării creatoare a prozatorilor, în acest fel extinzând posibilităţile de examinare comparativă a constituentelor etnofolclorice asimilate, operând analitic între contextul tradiţional şi cel ficţional.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele tezei au fost implementate în cadrul proiectului instituţional de cercetare Evoluţia literaturii române, folclorului şi a teoriei literaturii în context european şi universal de la Institutul de Filologie al AŞM şi la redactarea comunicărilor ştiinţifice prezentate în cadrul unor conferinţe internaţionale şi naţionale.

Cuprins


1. FENOMENUL RELAŢIONĂRII FOLCLORULUI CU LITERATURA CULTĂ
  • 1.1. Formele interferenţei creaţiei populare cu literatura
  • 1.2. Constituentele etnofolclorice: cadru conceptual şi abordări etnofolclorice
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1

2. ROLUL CONSTITUENTELOR ETNOFOLCLORICE ÎN EVOLUŢIA PROZEI POSTBELICE DIN REPUBLICA MOLDOVA
  • 2.1. Folclorismul şi procesul literar postbelic din Republica Moldova
  • 2.2. Componente etnofolclorice în proza de inspiraţie rurală
  • 2.3. Modalităţi de intertextualizare a cântecului folcloric
  • 2.4. Asimilarea artistică a elementelor cosmogoniei populare
  • 2.5. Concluzii la capitolul 2

3. TRANSFIGURAREA CONSTITUENTELOR ETNOFOLCLORICE ÎN OPERELE LITERARE ALE PROZATORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
  • 3.1. Folclorul – document şi element creator în proza lui George Meniuc
  • 3.2. Interferenţe folclorice în naraţiunea lui Ion C. Ciobanu
  • 3.3. Remodelarea folclorului în creaţia prozatorului Vladimir Beşleagă
  • 3.4. Transfigurarea estetică a folclorului în Povestea cu cocoşul roşu de V. Vasilache
  • 3.5. Valenţe folclorice în proza lui Dumitru Matcovschi
  • 3.6. Recontextualizarea modernă a elementelor folclorice în proza lui Vlad Ioviţă
  • 3.7. Dimensiunea folclorică a creaţiei lui Spiridon Vangheli
  • 3.8. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI