Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Propaganda sovietică în privința Poloniei, Finlandei, Țărilor Baltice și României în anii 1939-1940 după semnarea Pactului sovieto-german de neagresiune


Autor: Șișcanu Daniela
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2017
Conducător ştiinţific: Gheorghe Cojocaru
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Istorie
Instituţia: Institutul de Istorie

Statut

Teza a fost susţinută pe 24 februarie 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 martie 2017

Autoreferat

Adobe PDF document1.03 Mb / în română

Teza

CZU 94(498)”1939/1940”(043.2)

Adobe PDF document 1.57 Mb / în română
167 pagini


Cuvinte Cheie

propagandă, Pactul Molotov-Ribbentrop, pretenții teritoriale, ocupație, Direcția Politică a Armatei Roșii, „războiul de iarnă”, ultimatum, Țările Baltice, campania „de eliberare”, teritorii românești, dezmembrarea Basarabiei

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 262 de titluri, 156 de pagini de text de bază. Rezultatele obținute sunt publicate în 9 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: Istoria românilor.

Scopul și obiectivele cercetării. Scopul lucrării: investigarea și abordarea comparativă, din perspectiva științei istorice, a formelor și procedeelor propagandei sovietice privind susținerea acțiunilor diplomatice, motivarea, explicarea și justificarea ideologică a operațiilor militare în vederea ocupării teritoriilor românești în contextul aplicării pactului sovieto-german de neagresiune în anii 1939-1940.

Obiectivele: evidențierea schimbării neașteptate, survenite în desfășurarea propagandei sovietice în legătură cu semnarea Pactului sovieto-german de neagresiune; analizarea motivării ideologice a participării Uniunii Sovietice la împărțirea Poloniei; examinarea propagandei sovietice în „războiul de iarnă” cu Finlanda; cercetarea aspectelor propagandei sovietice în susținerea proiectelor Moscovei privind ocuparea celor trei State Baltice; prezentarea relațiilor româno-sovietice și a propagandei până la încheierea Pactului Molotov-Ribbentrop; evidențierea uneltirilor propagandei sovietice în vederea ocupării teritoriilor românești; elucidarea mijloacelor și caracterului propagandei de la ocuparea teritoriilor românești la formarea R.S.S.M.

Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constau în faptul că teza reprezintă prima cercetare complexă, comparativă a fenomenului propagandei sovietice, utilizată în argumentarea semnificației Pactului sovieto-german de neagresiune și justificarea acțiunilor militare ale Armatei Roșii din anii 1939-1940, în spațiul de la Marea Baltică la Marea Neagră, mai ales în pregătirea și efectuarea operației militare împotriva României din vara lui 1940.

Problema științifică soluționată rezidă în identificarea procedeelor utilizate de propaganda sovietică în legătură cu semnarea Pactului sovieto-german de neagresiune, ocuparea de către URSS a teritoriilor poloneze, în „războiul de iarnă” cu Finlanda, privind anexarea celor trei State Baltice și, în mod special, a uneltirilor propagandei sovietice în vederea ocupării teritoriilor românești.

Importanța teoretică rezultă din definirea și explicarea teoretico-științifică a esenței și semnificației propagandei ca formă de comunicare, identificarea și elucidarea procedeelor întreprinse de propaganda sovietică în anii 1939-1940, interpretarea motivării ideologice a participării Uniunii Sovietice la încheierea Pactului de neagresiune cu Germania hitleristă și a agresiunii în scopul ocupării teritoriilor poloneze, finlandeze, a celor trei State Baltice și, mai ales, a Basarabiei, Nordului Bucovinei și ținutului Herța.

Valoarea aplicativă a lucrării este determinată de locul celor șase state în politica externă a Uniunii Sovietice între cele două războaie mondiale, dar și de situația acestora la etapa actuală. În perioada post-sovietică, cele trei State Baltice și Republica Moldova au fost incluse de politica rusă în categoria „vecinătatea imediată” și supuse unui anume gen de propagandă, iar Finlanda, Polonia și România, membri ai Uniunii Europene, sunt tratate ca potențiali inamici, ultimele două reprezentând flancul estic al N.A.T.O. Ideea despre omnipotența manipulării conștiinței maselor în contextul conflictelor militare din spațiul post-sovietic confirmă actualitatea analizei tehnicilor de propagandă în sprijinul ocupării teritoriilor statelor vecine în anii 1939-1940.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele științifice ale investigației noastre au fost implementate prin prezentarea de rapoarte și comunicări la 5 conferințe internaționale, axate pe problematica în cauză; sunt utilizate la elaborarea cursurilor de istorie națională și universală, a tezelor de licență, masterat și doctorat, a lucrărilor monografice privind cel de-al Doilea Război Mondial.

Cuprins


1. PROPAGANDA SOVIETICĂ ÎN FAZA EUROPEANĂ A CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL – OBIECT AL CERCETĂRII ISTORICE
  • 1.1. Propaganda și misiunea ei în Uniunea Sovietică în anii 1939-1940
  • 1.2. Istoriografia propagandei sovietice privind ocuparea teritoriilor românești
  • 1.3. Sursele documentare despre propaganda sovietică în sprijinul realizării Pactului Molotov-Ribbentrop
  • 1.4. Concluzii la capitolul 1

2. PROPAGANDA U.R.S.S. DE LA SEMNAREA PACTULUI MOLOTOV-RIBBENTROP LA RĂZBOIUL CU POLONIA, FINLANDA ȘI ANEXAREA CELOR TREI ȚĂRI BALTICE
  • 2.1.Turnura propagandei sovietice după încheierea Pactului de neagresiune cu Germania
  • 2.2.Motivarea politico-ideologică a împărțirii Poloniei
  • 2.3.Campania propagandistică în „războiul de iarnă” cu Finlanda
  • 2.4. Proiectele U.R.S.S. de ocupare și anexare a Țărilor Baltice și sarcinile propagandei
  • 2.5. Concluzii la capitolul 2

3. MESAJUL PROPAGANDISTIC AL UNIUNII SOVIETICE FAȚĂ DE ROMÂNIA ÎN PERIOADA AUGUST 1939 – MARTIE 1940
  • 3.1. Relațiile româno-sovietice și propaganda până la 23 august 1939
  • 3.2. România în fața presiunii politice și propagandistice sovietice după semnarea Pactului sovieto - german de neagresiune
  • 3.3. Concluzii la capitolul 3

4. UNELTIRILE PROPAGANDEI SOVIETICE ÎN VEDEREA OCUPĂRII TERITORIILOR ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA 29 MARTIE - 2 AUGUST 1940
  • 4.1. Preliminariile sovietice privind „soluționarea” problemei Basarabiei și propaganda
  • 4.2. Notele ultimative sovietice din 26-27 iunie 1940 ca mijloc de propagandă în vederea ocupării Basarabiei și părții de nord a Bucovinei
  • 4.3. Mijloacele și caracterul propagandei privind anexarea Basarabiei
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI