Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2018 / iulie /

Stratificarea funcţional-stilisticã a lexicului limbii române şi prezentarea lui lexicograficã


Autor: Buşmachiu Victoria
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2018
Conducător ştiinţific: Vasile Bahnaru
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM
Instituţia: Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM

Statut

Teza a fost susţinută pe 4 iulie 2018 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018

Autoreferat

Adobe PDF document0.83 Mb / în română

Teza

CZU 811.135.1’38(043.3)

Adobe PDF document 2.12 Mb / în română
242 pagini


Cuvinte Cheie

ansamblu, subansamblu, cȃmp lexico-semantic, sistematizare semantică a lexicului, organizare etimologico-derivativă a lexicului, familie lexicală, stratificare funcţional-stilistică a lexicului (neologism, arhaism, regionalism, profesionalism, jargonism, termen etc.), remarcă stilistică, prezentare lexicografică

Adnotare

Domenii de studiu: semantică, etimologie, formarea cuvintelor, stilistică funcțională, lexicologie şi lexicografie.

Scopul şi obiectivele rezidă în identificarea probelor lingvistice care ar putea sta la baza organizării interne și a stratificării funcţional-stilistice a vocabularului limbii romȃne şi descrierii lexicografice şi lexico-semantice a unităţilor de limbă în conformitate cu situaţia reală a acestora în sistemul limbii. Pentru realizarea acestui scop, ne-am formulat următoarele obiective: examinarea noţiunilor de ansamblu, subansamblu, cȃmp lexico-semantic ȋn vederea ȋnţelegerii vocabularului ca mulţime; determinarea factorilor de organizare lexicală; sistematizarea semantică a lexicului limbii romȃne; organizarea etimologico-derivativă a vocabularului; determinarea principiilor de stratificare funcţional-stilistică a sistemului lexical al limbii pe coordonatele: teritorială, temporală, socială şi stilistică, descrierea lexicografică a vocabularului şi prezentarea lui în funcţie de stratificarea stilistică.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Inovaţia lucrării constă în formularea anumitor concluzii referitoare la sistematizarea semantică, derivativ-etimologică și stratificarea funcţional-stilistică a lexicului, ceea ce a condus la reevaluarea, precizarea și concretizarea utilizării unor remarci lexicografice privitor la unele clase ȋntregi de cuvinte.

Problema ştiinţifică importantă rezolvată în domeniul de cercetare constă ȋn determinarea modalităţilor interne de organizare a vocabularului limbii romȃne și a principiilor de stratificare funcțional-stilistică a lexicului (temporal, spaţial, social şi stilistic) pe baza materialului concret de limbă, ceea ce a contribuit la clarificarea esenţei stratificării lexico-stilistice a vocabularului ȋn funcţie de valoarea lui expresivă ȋn operele beletristice și ȋn baza acestui fapt se propun soluţii concrete ȋn sensul includerii unităţilor respective ȋn dicţionarul explicativ și ȋn sensul dotării cuvintelor sau sensurilor acestora incluse ȋn dicţionar cu remarcile stilistice necesare.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Cercetarea de faţă constituie un suport teoretico-practic pentru studii ulterioare. Rezultatele investigaţiei prezintă interes pentru practica lexicografică, în procesul de elaborare a dicţionarelor şi de tratare lexicografică a diferitor straturi lexicale (neologisme, arhaisme, regionalisme, argotisme etc.) şi vor contribui la completarea unor goluri în ceea ce priveşte semantica, etimologia, formarea cuvintelor, lexicologia și lexicografia.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele investigaţiei pot fi implementate cu succes în activitatea didactică din învăţământul superior, în cadrul cursurilor teoretice şi practice de lexicologie, lexicografie, semantică, formarea cuvintelor și etimologie, în procesul de elaborare a tezelor de licenţă de către studenţi, iar concluziile teoretice şi practice pot fi folosite în procesul de prezentare lexicografică a diferitor straturi lexicale în dicţionarele explicative ale limbii române

Cuprins


INTRODUCERE

1. MODALITĂŢI DE SISTEMATIZARE A LEXICULUI LIMBII ROMÂNE

  • 1.1. Preliminarii
  • 1.2. Problema sistemului ȋn lexic
  • 1.3. Factori de organizare a vocabularului
  • 1.4. Sistematizarea semantică a lexicului limbii romȃne
  • 1.5. Sistematizarea etimologico-derivativă a lexicului limbii romȃne
  • 1.6. Sistematizarea funcțional-stilistică a lexicului limbii romȃne
  • 1.7.Concluzii la capitolul 1

2. STRATIFICAREA FUNCŢIONAL-STILISTICĂ A LEXICULUI LIMBII ROMÂNE

  • 2.1. Probleme generale
  • 2.2. Stratificarea temporală a lexicului
  • 2.2.1. Vocabularul neologic
  • 2.2.2. Vocabularul arhaic
  • 2.3. Stratificarea teritorială (spaţială) a lexicului
  • 2.3.1. Vocabularul regional (provincialismele)
  • 2.4. Stratificarea socială a lexicului
  • 2.4.1. Vocabularul argotic
  • 2.4.2. Termenii de jargon
  • 2.4.3. Vocabularul meseriilor populare (profesionalismele)
  • 2.4.4. Lexicul vulgar (licenţios, indecent, injurios)
  • 2.4.5. Termenii tehnici și știinţifici
  • 2.5. Concluzii la capitolul 2

3. DESCRIEREA LEXICOGRAFICĂ A LEXICULUI ROMÂNESC ÎN FUNCŢIE DE STRATIFICAREA LUI STILISTICĂ

  • 3.1. Principii teoretice
  • 3.2. Articolul de dicţionar
  • 3.3. Remarcile stilistice
  • 3.4. Lexicul cu coloratură stilistică
  • 3.5. Valoarea exemplelor ȋn prezentarea lexicografică a unităţilor de vocabular
  • 3.6. Descrierea lexicografică a lexicului cu coloratură stilistică
  • 3.7. Descrierea lexicografică a lexicului neologic
  • 3.8. Descrierea lexicografică a lexicului arhaic
  • 3.9. Descrierea lexicografică a lexicului regional
  • 3.10. Descrierea lexicografică a lexicului argotic
  • 3.11. Descrierea lexicografică a lexicului de jargon
  • 3.12. Descrierea lexicografică a lexicului neutru din punct de vedere stilistic
  • 3.13. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI