Evaluarea impactului ecologic al transportului auto asupra componentelor vegetale din ecosistemul urban Chișinău
|
StatutTeza a fost susţinută pe 30 noiembrie 2018 în CSSşi aprobată de CNAA pe 25 ianuarie 2019 Autoreferat – 1.33 Mb / în românăTezaCZU 504.054:656.13(478)(043.2)
|
Cuvinte Cheie
impact ecologic, ecosistem urban, transport auto, emisii, pigmenți asimilatori, componente vegetale, liniamente stradaleAdnotare
Introducere, patru capitole, concluzii generale și recomandări, 125 pagini de text de bază, 64 figuri, 6 tabele, 6 anexe. Rezultatele obținute sunt publicate în 13 lucrări științifice. Domeniul de studiu: ecologie.
Scopul: evaluarea și consecințele influenței emisiilor auto asupra componentelor vegetale din ecosistemul urban Chișinău.
Obiectivele: Studiul infrastructurii și funcționării transportului urban ca factor generator de emisii cu impact asupra ecosistemelor din mun. Chișinău; Stabilirea cotei transportului auto, caracteristica cantitativă și calitativă a emisiilor gazelor de eșapament și impactul asupra componentelor ecosistemului urban Chișinău; Relevarea datelor privind emisiile traficului auto pe principalele artere rutiere ale or. Chișinău; Evaluarea impactului emisiilor auto în baza parametrilor fiziologici și biochimici în frunzele unor specii de arbori și plante decorative din ecosistemul urban Chișinău.
Noutatea și originalitatea științifică. Pentru prima dată a fost stabilită influența emisiilor auto asupra vegetației în funcție de intensitatea traficului și nivelul de poluare. A fost demonstrat că, manifestările fiziologice și biochimice (concentrația pigmenților asimilatori, conținutului total al apei) în frunze servesc ca indicator a stării plantelor expuse unor factori de stres și poate fi utilizată ca metodologie de evaluare a impactului ecologic al emisiilor auto asupra vegetației. A fost stabilit că concentrația maximă a azotului total atât în frunze, cât și litieră, s-a înregistrat la stațiunile Alecu Russo și Calea Ieșilor. Astfel, s-a stabilit că specia Tilia cordata Mill, dintre cele analizate (Tilia cordata Mill, Acer platanoides L., Pinus nigra J.A.Arnold), este cea mai rezistentă la poluare și poate fi folosită ca bioindicator pentru diminuarea gradului de poluare a aerului atmosferic. A fost demonstrat, că emisiile auto, datorită concentrației sporite de CO2 în componența lor, asigură creșterea productivității biologice a algelor Scenedesmus acutus Meyen, ceea ce poate fi utilizat în scopul purificării aerului poluat.
Problema științifică soluționată constă în argumentarea științifică a impactului emisiilor auto asupra componentelor vegetale din ecosistemul urban Chișinău și stabilirea zonelor intens poluate ale orașului în baza manifestărilor fiziologice și biochimice (concentrația pigmenților asimilatori) în diferite specii de arbori.
Importanța teoretică. S-a realizat monitoringul zonelor poluate cu emisii auto în baza parametrilor fiziologici și biochimici (concentrația pigmenților asimilatori și a conținutului total de apă) în frunzele unor specii de arbori. A fost stabilit impactul unor factori de stres (emisii auto) asupra productivității biologice a vegetației. S-a demonstrat că, răspunsurile fiziologice ale plantelor, determinate în baza parametrilor fizio-biochimici, pot servi ca indicator la poluare.
Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele obținute pot servi ca bază științifică pentru elaborarea recomandărilor Autorităților Publice Locale, privind amenajarea liniamentelor stradale, selectarea speciilor de plante rezistente la poluare și care pot fi folosite ca bioindicatori.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele științifice obținute sunt implementate de către Direcția socio-economică a Primăriei mun. Chișinău pentru elaborarea acțiunilor pentru diminuarea gradului de poluare din oraș, cât și de Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” în procesul de instruire a studenților și pregătirea tezelor de licență, master la facultatea de ecologie și protecția mediului.
Cuprins
- 1.1. Fenomenul de poluare de către transportul auto
- 1.2. Studii privind impactul emisiilor auto asupra componentelor vegetale
- 1.3. Rolul transportului auto în poluarea aerului atmosferic în ecosistemul urban Chișinău
- 1.4. Concluzii la capitolul 1
2.MATERIALE SI METODE
- 2.1. Obiectul de studiu, așezarea geografică, cadrul natural
- 2.2. Metode de cercetare în teren
- 2.3. Metode de cercetare în laborator
- 2.4. Concluzii la capitolul 2
3. TIPURILE DE TRANSPORT AUTO, CANTITATEA ȘI CALITATEA EMISIILOR
- 3.1. Caracteristica rețelei de drumuri în ecosistemul urban Chișinău în raport cu dinamica numărului unităților de transport
- 3.2. Estimarea emisiilor auto în baza consumului de combustibili
- 3.3. Emisiile auto pe principalele artere de circulație ale ecosistemului urban Chișinău
- 3.4. Concluzii la capitolul 3
4. STUDIUL SPECTRULUI FLORISTIC AL STAȚIUNILOR DE CERCETARE
- 4.1. Analiza structurii taxonomice a plantelor lemnoase și erbacee din stațiunile studiate
- 4.2. Analiza spectrului bio-ecologic și fitogeografic al plantelor lemnoase și erbacee din stațiunile cercetate
- 4.3. Concluzii la capitolul 4
5. IMPACTUL EMISIILOR AUTO ASUPRA COMPONENTELOR VEGETALE
- 5.1. Influiența emisiilor auto asupra concentrației pigmenților asimilatori la unele specii de arbori
- 5.2. Acumularea azotului și sulfului în frunze de către unele specii de arbori
- 5.3. Rezultatele modelării influienței emisiilor auto asupra unor specii de plante vasculare și inferioare
- 5.3.1. Influiența emisiilor auto asupra unor specii de plante vasculare 112
- 5.3.2. Influiența emisiilor auto asupra unor specii de plante înferioare
- 5.4. Concluzii la capitolul 5
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE
Referenţi Oficiali
- Victor Şalaru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Nina Liogchii
doctor, conferenţiar universitar
Membrii Consiliului Ştiintific
- Valentin Bobeică, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Anatol Tărâţă, secretar
doctor, conferenţiar cercetător - Gheorghe Postolache, membru
doctor habilitat, profesor cercetător, Grădina Botanică Naţională (Institut) - Adam Begu, membru
doctor habilitat, conferenţiar universitar, Institutul de Ecologie şi Geografie - Vladimir Brega, membru
doctor, conferenţiar cercetător
Teze
Acte Normative
