Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Specificul conceptualizării mișcării în limbile engleză și română: paralele tipologice și discursive (în baza textului narativ)


Autor: Bodean-Vozian Olesea
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.20 - Teoria limbii (filozofia limbajului, semiotica, teoria traducerii)
Anul:2019
Conducător ştiinţific: Cornelia Cincilei
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 februarie 2019 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 19 aprilie 2019

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.42 Mb / în română

Teza

CZU [801.82 + 81'42](=135.1=111)

Adobe PDF document 2.76 Mb / în română
213 pagini

Cuvinte Cheie

conceptualizare, evenimente de mișcare, verbe de mișcare, tabloul lumii, text narativ, tipologie, traducere

Adnotare

Structura tezei. Prezenta cercetare cuprinde adnotări în limbile română, engleză, rusă; lista abrevierilor; introducere; trei capitole; concluzii generale și recomandări; bibliografie din 338 de titluri; 10 figuri, 3 diagrame, 7 tabele, 8 anexe. Textul de bază cuprinde 155 de pagini. Rezultatele obținute au fost publicate în 18 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: Cercetarea se plasează la confluența unor domenii de cercetare precum semantica lexicală, sintaxa semantică, stilistica textului, analiza discursului, lingvistica cognitivă și traductologia.

Scopul cercetării: Prezenta lucrare își propune să stabilească specificul conceptualizării mișcării în limbile engleză și română din perspectivă cognitivă și tipologică, precum și implicațiile discursive ale acestor distincții tipologice în cadrul comunicării interculturale. Obiectivele cercetării sunt: - elaborarea, în baza studiilor actuale, a unui instrumentar terminologic coerent și comprehensiv de cercetare a realizării conceptului de mișcare în limbă; - studierea comparată a structurii semantice a verbelor de mișcare din engleză și română ca reflectare a evenimentului de mișcare; - studierea implicațiilor de ordin sintactic a diferențelor de lexicalizare a mișcării în cele două limbi; - verificarea gradului de corespundere a limbii române, ca limba romanică, cu tipul de lexicalizare descris de L. Talmy în cadrul opoziției tipologice limbi verbale versus limbi satelitare; - studierea impactului diferențelor tipologice între cele două limbi asupra comunicării interculturale în baza traducerii textelor narative;

Noutatea și originalitatea științifică: relevanţa ştiinţifică reiese din faptul că noțiunea de mișcare se examinează dintr-o perspectivă complexă, cognitiv-tipologică, ca mecanism de conceptualizare a acesteia la nivel de limbile engleză și română, dar și din perspectiva impactului distincțiilor tipologice ce apar în cadrul comunicării interculturale având la bază textul narativ (originalul și traducerea acestuia).

Problema științifică importantă soluționată: cercetarea noastră a contribuit la elucidarea fenomenului variabilității în limbă din perspectiva conceptualizării mișcării în limbi tipologic distincte, a explicat caracterul dificultăților care apar în cadrul comunicării interculturale cauzate de distincțiile tipologice de conceptualizare a mișcării în limbile respective. Aplicând conceptul de „eveniment de mișcare”, au fost cercetate mecanismele compensatorii pentru a scoate în prim-plan aspectele discursive pertinente ale evenimentelor de mișcare, în funcție de tipul textului/discursului, având ca exemplu textele narative, care sunt maximal sensibile la transformări lexico-structurale, cu implicații pe dimensiuni precum modalitatea subiectivă, perspectiva narativă, nivelul de granularitate a evenimentului de mișcare, tempoul narațiunii.

Semnificația teoretică decurge din actualitatea temei cercetate. Lucrarea reprezintă un studiu pluridisciplinar, în care se îmbină aspecte de semantică lexicală, sintaxă semantică, stilistica textului, analiza discursului, lingvistică cognitivă și traductologie. Considerăm că, prin această lucrare, am contribuit cu cercetări noi la domeniul de studiu, ținând cont de faptul că limba română nu a fost printre limbile care au beneficiat de atenție sporită din partea lingviștilor ce au studiat dificultățile de traducere a textelor narative din perspectiva conceptualizării mișcării.

Valoarea aplicativă a cercetării rezidă în elucidarea diferențelor la nivelul continuumului lexicogramatical dintre limbile engleză și română, care permit o mai mare sensibilitate la fenomenele limbii engleze din partea vorbitorilor nativi de limbă română, în special la traducerea discursurilor orale și narative dintr-o limbă în alta.

Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele tezei au fost implementate în articolele și comunicările ştiinţifice elaborate de autor (inclusiv, în co-autorat), care au fost prezentate în cadrul unor conferinţe naţionale şi internaţionale. Acestea vor putea fi abordate în procesul de predare a cursurilor universitare pentru studenții de la specialitățile filologie engleză și traducere, vor servi drept punct de plecare în procesul de elaborare a tezelor de licenţă și de masterat, vor constitui fundament pentru potențiale teze de doctorat în domeniul cercetării achiziției limbii engleze ca limbă străină, a limbii române ca limbă maternă, studierii gesturilor sau emoțiilor sau investigării tulburărilor de limbaj în contextul analizei verbelor de mișcare și vor putea fi incluse în dicționare specializate (de exemplu, dicționare de verbe de mișcare monolingve sau bilingve, inclusiv ilustrative, pentru copii) sau vor putea fi utilizate în cadrul unor programe de cercetare interdisciplinare.

Cuprins


1. NOI ABORDĂRI TIPOLOGICE ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRII DE PARADIGMĂ ÎN LINGVISTICĂ
  • 1.1. Evoluția cercetărilor prin schimbări de paradigmă
  • 1.2. Noțiunea de conceptualizare a lumii la baza paradigmei cognitive
  • 1.3. Conceptualizarea și imaginea lingvistică a lumii
  • 1.4. Tipologia cognitivă și problema universaliilor
  • 1.5. Conceptul de mișcare
  • 1.6 Concluzii la capitolul 1

2. PARALELE TIPOLOGICE CONCEPTUALE ALE EVENIMENTELOR DE MIȘCARE ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI ROMÂNĂ
  • 2.1. Metodologia și materialul de cercetare
  • 2.2. Conceptualizarea mișcării și evenimentul de mișcare
  • 2.2.1 Evenimentul de mișcare
  • 2.2.2 Structura evenimentului de mișcare
  • 2.3. Diferențe tipologice în baza tiparelor de lexicalizare a mișcării (conform teoriei lui Talmy)
  • 2.3.1 Verbele de mișcare
  • 2.3.2. Verbele de mișcare cu componenta Traseu și Modalitate
  • 2.4. Contribuții la tipologia talmiană de lexicalizare a mișcării
  • 2.5. Statutul tipologic al limbii române în comparație cu limba engleză din perspectiva conceptualizării mișcării
  • 2.5.1 Mijloacele lingvistice de redare a Modalității desfășurării acțiunii în limbile engleză și română
  • 2.5.2 Mijloacele lingvistice de exprimare a Traseului în limbile engleză și română
  • 2.6. Concluzii la capitolul 2

3. DIFERENȚE TIPOLOGICE ENGLEZE-ROMÂNE LA TRADUCEREA TEXTULUI NARATIV ( STUDIU DE CAZ)
  • 3.1. Corpusul și metodologia studiului de caz
  • 3.2 Traducerea ca proces de codificare și recodificare a evenimentelor de mișcare 109
  • 3.3 Traseele complexe, boundary-crossing și telicitatea în calitate de criterii tipologice relevante
  • 3.4 Strategii de traducere a evenimentelor de mișcare din engleză în română
  • 3.5 Specificul traducerii evenimentelor de mișcare fictivă din engleză în română
  • 3.6 Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI