Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2019 / martie /

Durerea postoperatorie persistentă: factori de risc și prevenire


Autor: Belîi Natalia
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.37 - Anesteziologie şi reanimatologie
Anul:2019
Conducător ştiinţific: Serghei Şandru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 martie 2019 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 19 aprilie 2019

Autoreferat

Adobe PDF document1.06 Mb / în română

Teza

CZU 616-089.168.1-009.7

Adobe PDF document 5.54 Mb / în română
172 pagini


Cuvinte Cheie

factori de risc, durere postoperatorie intensă, durere postoperatorie persistentă, prevenire, calitatea vieții

Adnotare

Teza este expusă pe 134 de pagini și include: introducere, 4 capitole, concluzii, bibliografie din 257 de surse, 12 anexe, 20 de figuri și 28 de tabele. Rezultatele obținute sunt publicate în 17 lucrări științifice, inclusiv 3 fără coautori.

Domeniul de studiu: 321.19 – Anesteziologie și terapie intensivă. Scopul studiului: Evaluarea prevalenței și identificarea factorilor de risc pentru durerea postoperatorie intensă și cea persistentă, cu elaborarea unui strategii de prevenire.

Obiectivele studiului: (1) Evaluarea prevalenței DPOI și DPOP în Republica Moldova; (2) Ident ificarea factorilor de risc pentru DPOI (12-36 ore după intervenție) dintr-o serie de parametri și condiții per ioperatorii, presupuse a avea influența respect ivă; (3) Identificarea factorilor de risc pentru DPOP la 3 și 6 luni după intervenția chirurgicală, dintr-o serie de parametri perioperatorii, presupuse a deține influența respect ivă; (4) Evaluarea impactului DPOP la 3 și 6 luni după intervenția chirurgicală asupra calității vieții pacienților; (5) Formularea și argumentarea, în baza rezultatelor obținute, a strategiilor de optimizare a managementului durerii perioperatorii, precum și propunerea strategiilor preventive pentru cronicizarea DPO.

Noutatea și originalitatea științifică. S-a constatat, că factorii de risc principali pentru persitența DPO la 3 luni sunt catastrofizarea de natură magnificat ivă și durata intervenției chirurgicale ≥60 minute. Aceștia, împreună cu DPOI, conduc la cronicizarea DPO acute în 50,7% și 48,0% cazuri, la 3 și 6 luni, respect iv. Persistența DPO este de cel puțin 6 luni de zile și are un impact nefavorabil asupra calității vieții. Dintre mecanismele contrubutive la cronicizare s-au evidențiat durata mare a intervenției, cu potențial de leziune tisulară crescut, și statutul psihoemoțional alterat. A fost determinat un factor protectiv pentru tranziția DPO acută în cronică, ceea ce deschide oportunitatea prevenirii. A fost evaluat și obținut un indice al calității managementului DPO acute într-o inst ituție medicală.

Problema științifică soluționată în teză. A fost presupus, cercetat, validat sau retras calificat ivul de factor de risc pentru DPOI și DPOP pentru o listă de parametri perioperatori. Au fost aplicate metode de analiză statistică similare cu studiile transnaționale din domeniu și care vor fi aplicate pe viitor în elaborarea protocoalelor de prevenire primară și secundară a cronicizării DPO.

Semnificația teoretică. A fost completată baza teoretică a cunoștințelor referitoare la mecanismele de cronicizare a DPO, a fost estimată prevalența ei. Au fost descrise și discutate circumstanțele, pârghiile de declanșare a factorilor de risc pentru DPOP, a capacității lor de gestiune și de prevenire. A fost elucidat impactul DPOP asupra calității vieții pacienților la distanță de 3 și 6 luni de la intervenția chirurgicală. În baza studiului a fost negat calificativul de factor de risc pentru DPOP pentru factori de risc raportați anterior sau în jurul cărora existau controverse.

Valoarea aplicativă a lucrării. Luarea în considerație în cadrul consult ației de anestezie factorilor de risc cum sunt catastrofizarea de natură magnificat ivă și durata anesteziei ≥60 minute, cu aplicarea măsurilor prevent ive – anxioliza nefarmacologică, profilaxia durerii postchirurgicale neuropate, cromoterapie – permite evitarea cronicizării DPO și, implicit, evitarea deteriorării calității vieții la 6 luni postoperator și a pierderilor colaterale asociate acestei condiții clinice. Persoanele cu risc sporit de DPOP vor fi orient ate spre profilaxie antihiperalgezică preoperator, cu prioritizarea tehnicilor neuraxiale și locoregionale de anestezie și analgezie.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele studiului au fost implementate în activitatea curativă, didactică și de cercetare a Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău, USMF „Nicolae Testemiţanu” (4 acte de implementare, anexele 9-12).

Cuprins


1. DUREREA POSTOPERATORIE: ACTUALITĂȚI, CONTROVERSE, PERSPECTIVE
  • 1.1. Introducere
  • 1.2. Problema definirii durerii postoperatorii intense şi celei persistente
  • 1.3. Epidemio logia durerii postoperatorii intense și persistente
  • 1.4. Fiziopatologia durerii postoperatorii persistente
  • 1.4.1. Mecanisme periferice ale durerii postoperatorii persistente: reflexul de axon, inflamația neurogenă și hiperalgezia primară
  • 1.4.2. Mecanisme centrale ale durerii postoperatorii persistente: hiperlagezia secundară, receptorul NMDA și neuroplasticitatea
  • 1.5. Mecanisme de tranziție a durerii postoperatorii acute în persistentă
  • 1.6. Factorii de risc pentru durerea postoperatorie intensă și cea persistentă
  • 1.7. Consecințele precoce și tardive, de ordin medico-biologic și socio-economic, produse de durerea intensă și cea persistentă
  • 1.8. Strategii prevent ive pentru durerea postoperatorie intensă și persistentă
  • 1.9. Impactul durerii postoperatorii persistente asupra calității vieții pacienților
  • 1.10. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Caracterist ica generală a studiului: grupul de cercetare, etapele şi designul studiului
  • 2.2. Instrumente de examinare şi cercetare
  • 2.3. Asistența anestezică
  • 2.4. Descrierea materialului clinic
  • 2.5. Parametri înregistrați și analiza statist ică
  • 2.6. Concluzii la capitolul 2

3. PREVALENȚA ȘI FACTORII DE RISC PENTRU DUREREA POSTOPERATORIE INTENSĂ, CALITATEA MANAGEMENTULUI DURERII PERIOPERATORII
  • 3.1. Caracteristicile generale ale loturilor
  • 3.2. Factorii de risc pentru durerea postoperatorie intensă
  • 3.3. Prevalența durerii postoperatorii intense și calitatea analgeziei postoperatorii
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. PREVALENȚA, FACTORII DE RISC ȘI CALITATEA VIEȚII PACIENȚILOR CU DURERE POSTOPERATORIE PERSISTENTĂ
  • 4.1. Prevalența durerii postoperatorii persistente la 3 luni postoperator
  • 4.2. Prevalența durerii postoperatorii persistente la 6 luni postoperator
  • 4.3. Factorii de risc pentru durerea postoperatorie persistentă
  • 4.4. Calitatea vieții pacienților cu durere postoperatorie persistentă la 3 și 6 luni distanță de intervenția chirurgicală
  • 4.5. Concluzii la capito lul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI