Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2019 / iulie /

Redimensionarea relațiilor sociale: dilema prizonierului


Autor: Belogorodov Roman
Gradul:doctor în filosofie
Specialitatea: 09.00.13 - Filosofie socială, antropologie filosofică, filosofia culturii
Anul:2019
Conducător ştiinţific: Ana Pascaru
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
Instituţia: Institutul de Istorie

Statut

Teza a fost susţinută pe 2 iulie 2019 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 27 septembrie 2019

Autoreferat

Adobe PDF document0.44 Mb / în română
Adobe PDF document0.45 Mb / în rusă

Teza

CZU 1:316.455(043.2)

Adobe PDF document 1.46 Mb / în rusă
193 pagini


Cuvinte Cheie

filosofia socială, epistemologia socială, interacțiunea socială, dilema prizonierului, cooperarea indivizilor, individualismul metodologic, modelul omului, teoria jocurilor, analiza logico-filosofică

Adnotare

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 222 titluri, 2 anexe, 156 pagini de text de bază. Rezultatele obținute au fost publicate în 10 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: filosofie socială.

Scopul lucrării constă în studierea caracteristicilor specifice unui anumit tip de relații sociale “dilema prizonierului” care permit redimensionarea specificului filosofiei relațiilor sociale în general.

Obiectivele lucrării: prezentarea dilemei prizonierului ca pe unul din tipurile existente de relații sociale; efectuarea analizei istoriografice generale a evoluției conceptuale a dilemei prizonierului; identificarea specificului metodelor contemporane de studiere a relațiilor sociale cu structura dilemei prizonierului; descrierea criteriului de evaluare a eficacității abordărilor metodologice în estimarea realității sociale ca rezultat al relațiilor sociale; efectuarea analizei axiometrice generale a relațiilor sociale cu structura dilemei prizonierului; revizuirea conceptului comportamentului rațional al unui individ în lumina aspectelor filosofice ale relațiilor sociale; efectuarea clasificării proprietăților modelelor epistemologice contemporane ale “homo” în vederea formării unui model epistemologic general “homo socioeconomicus” (“homo philosophicus”); prezentarea modelului de relații sociale bazat pe o ipoteză statistică; revizuirea categoriilor sociofilosofice în contextul redimensionării relațiilor sociale.

Noutatea și originalitatea științifică a lucrării rezidă în justificarea importanței revizuirii componentei conceptuale și metodologice în cursul studiului relațiilor sociale prin intermediul metodelor filosofice; în demonstrarea fezabilității unei abordări interdisciplinare în cursul studiului relațiilor sociale; în evaluarea dilemei prizonierului ca pe o formă de relații sociale; în justificarea utilizării abordării problematice în vederea determinării eficacității metodelor de prognozare a relațiilor sociale; în argumentarea nevoii de revizuire a conceptului de individ rațional; în aplicarea unei abordări statistice în cursul formării unui model de “homo socioeconomicus”.

Problema științifică importantă soluționată în lucrare constă în precizarea fundamentelor epistemologice ale relațiilor sociale prin prisma analizei filosofice a dilemei prizonierului, care oferă o metodologie relevantă privind predicția rezultatelor relațiilor sociale în contextul identificării legilor universale ale formării, funcționării și dezvoltării societății.

Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării constă în faptul că rezultatele obținute în lucrare contribuie la formarea unei baze metodologice pentru studierea în continuare a relațiilor sociale nu numai prin metode tradiționale filosofice (care includ și analiza logică), ci și prin metode interdisciplinare, în special metode probabilistice și statistice. Rezultatele cercetării pot prezenta un interes pentru specialiștii atât din domeniul filosofiei sociale precum și din domeniul antropologiei filosofice, filosofiei culturii și epistemologiei. Materialele lucrării pot fi aplicate în continuare, pe lângă sfera cercetării științifice, în domeniul studiului interacțiunii sociale, precum și în procesul de predare a științelor umanistice.

Implementarea rezultatelor științifice s-a întreprins prin examinarea şi aprobarea acestora în şedinţele Sectorului Filosofie şi a Seminarului Științific de Profil al Institutului de Istorie al AŞM; au fost validate în 2 proiecte instituționale de cercetare ale Sectorului Filosofie Descentralizarea axiologică în societatea bazată pe cunoaștere (20011-2014) și Integrarea tradițiilor filosofiei în societatea bazată pe cunoaștere (2015-2018). Cele mai importante rezultate au fost prezentate sub forma de comunicări și rapoarte la circa 6 manifestări științifice internaționale și 4 naționale.