Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Traumatismele severe: modele de predicție a evoluției și rezultatelor tratamentului


Autor: Arnaut Oleg
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.37 - Anesteziologie şi reanimatologie
Anul:2021
Consultanţi ştiinţifici: Aurel Saulea
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Gheorghe Rojnoveanu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut

Teza a fost susţinută pe 21 ianuarie 2021 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document1.53 Mb / în română
Adobe PDF document1.51 Mb / în engleză

Teza

CZU 616-001-037(043.2)

Adobe PDF document 16.00 Mb / în română
395 pagini


Cuvinte Cheie

Traumatisme severe, modele predictive, leziuni „la distanță”, sistemul proteaze/antiproteaze

Adnotare

Structura tezei: introducere, șapte capitole, concluzii și recomandări, bibliografia (189 titluri), 258 pagini de text de bază, 83 de figuri, 89 tabele, 41 formule. Rezultatele obținute au fost publicate în 77 de lucrări științifice.

Domeniul de studiu: Fiziologie și fiziopatologie, Anesteziologie și terapie intensivă. Scopul studiului: Elaborarea și validarea modelelor predictive a evoluţiei și rezultatelor tratamentului în traumatismele severe și/sau politraumatisme pentru estimarea optimă a riscului de evoluție nefavorabilă a acestuia din cadrul sistemului medical autohton.

Obiectivele cercetării: Analiza scorurilor traumatice uzuale folosite pentru predicția supraviețuirii/decesului la un pacient cu traumatism în vederea determinării scorului potențial pentru implementarea în sistemul medical autohton; Identificarea variabilelor eficiente/biomarkerilor/factorilor de risc pentru elaborarea modelelor alternative predictive a rezultatelor tratamentului (supraviețuire/deces); Validarea modelelor traumatice predictive uzuale pentru populația pacienților cu traumatisme severe din cadrul IMSP IMU; Elaborarea și validarea modelelor predictive alternative pentru rezultatele tratamentului în traumatisme severe din cadrul IMSP IMU; Evaluarea comparativă ale modelelor predictive elaborate/validate cu scorurile traumatice acceptate; Elaborarea modelelor predictive pentru estimarea riscului ventilației artificiale pulmonare (VAP) prelungite și estimarea efectului pneumoniei în UTIR, ambele fiind realizate în baza scorurilor predictive alternative elaborate/validate; Analiza complexă a componentelor sistemului proteaze/antiproteaze în vederea prezicerii apariției leziunilor „la distanță” din cadrul modelului experimental al traumatismului sever; Elaborarea scorurilor predictive a intenstății leziunilor „la distanță” pentru modelul experimental de traumatism sever; Estimarea potențialului distructiv/protectiv al sistemului proteaze/antiproteze la pacienții cu politraumatisme. Elaborarea și evaluarea comparativă a scorurilor propuse; Formularea principiilor de creare a Registrului Național de Traumă în Republica Moldova.

Noutatea și originalitatea științifică: În baza studiului interdisciplinar au fost validate scoruri traumatice uzuale pentru populatia autohtonă, elaborate modele predictive alternative, estimat potențialul predictiv al componentelor sistemului proteaze/antiproteaze pentru rezultatele tratamentului, precum și pentru leziunile „la distanță”.

Problema științifică aplicativă de importanță majoră soluționată: Fundamentarea ştiinţifică a evaluării/elaborării scorurilor predictive pentru evoluția sau rezultatele tratamentului în traumatismele severe, ceea ce a condus la elaborarea modelelor prognostice pentru rata de supraviețuire și dezvoltarea leziunilor „la distanță”. Acest fapt a permis stratificarea paciențiilor după riscul evolutiei nefavorabile și determinarea direcțiilor de cercetare pentru prezicerea/profilaxia/tratamentul leziunilor „la distanță”. Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării: Rezultatele cercetării au completat lacunele privind fiziopatologia traumatismelor severe și au permis de a forma un sistem de modele predictive pentru individualizarea tratamentului pacienților cu traumatisme severe, precum și stratificarea riscului a evoluției nefavorabile a bolii traumatice.

Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele studiului și recomandările metodice au fost implementate în activitatea cotidiană a Clinicii Anesteziologie și Reanimatologie la baza ISMP Institutul de Medicină Urgentă, în procesul didactic la Catedra de fiziologie a omului și biofizică și Catedra de anesteziologie și reanimatologie nr.1 „Valeriu Ghereg” ale USMF „Nicolae Testemițanu”.

Cuprins


1. TRAUMATISME SEVERE. MODELE DE PREDICȚIE.
  • 1.1. Traumatisme severe. Epidemiologie. Noțiuni
  • 1.2. Scoruri (modele) utilizate pentru predicția evoluției și rezultatelor tratamentului pacienților cu leziuni traumatice. Controverse și perspective
  • 1.2.1. Scoruri anatomice
  • 1.2.2. Scoruri fiziologice
  • 1.2.3. Scoruri mixte
  • 1.3. Mecanismele imune implicate în fiziopatologia traumatismelor severe. Leziunile „la distanță”. Sistemul proteaze/antiproteaze
  • 1.3.1. Proteaze
  • 1.3.2. Antiproteaze și utilizarea antiproteazelor sintetice
  • 1.4. Modelele predictive bazate pe componentele sistemului proteaze/antiproteaze. Perspective
  • 1.4.1. Modelele prediсtive pentru determinarea probabilității de supravieţuire în politraumatisme
  • 1.4.2. Modelele prediсtive pentru determinarea ratei de supravieţuire în politraumatisme compliсate сu ARDS
  • 1.4.3. Perspective

2. MATERIALE ȘI METODOLOGII DE ORGANIZARE A CERCETĂRII
  • 2.1. Elaborarea modelelor predictive pentru evoluția și rezultatele tratamentului în traumatisme din cadrul studiilor clinice
  • 2.1.1. Studiul clinic de cohortă (retro-prospectiv) de tip analitic
  • 2.1.2. Estimarea potențialului distructiv/protectiv al sistemului proteaze/antiproteaze la pacienții cu politraumatisme. Evaluare comparativă
  • 2.1.3. Analiza statistică și interpretarea rezultatelor în cadrul studiilor clinice
  • 2.2. Metodele de determinare a aсtivităţii proteazelor, a enzimelor asoсiate şi a conсentraţiei antiproteazelor
  • 2.3. Elaborarea modelelor predictive pentru leziunile „la distanță” din cadrul traumatismului sever (studiul experimental)
  • 2.3.1. Reproducerea condițiilor pentru traumatismele severe în experiment
  • 2.3.2. Indiсii (parametrii) monitorizaţi
  • 2.3.3. Analiza statistică și interpretarea rezultatelor în cadrul studiului experimental

3. IDENTIFICAREA VARIABILELOR „EFICIENTE” PENTRU MODELAREA REZULTATELOR TRATAMENTULUI ÎN TRAUMATISMELE SEVERE
  • 3.1. Analiza univariată a predictorilor potențiali pentru modelarea rezultatelor tratamentului
  • 3.2. Analiza complexă (multivariată) a parametrilor potențiali pentru modelarea rezultatelor tratamentului în traumatismele severe
  • 3.2.1. Modelul predictiv pentru rezultatele tratamentului în baza biochimiei, ionogramei și hemoleucogramei
  • 3.2.2. Modelul predictiv pentru rezultatele tratamentului în baza comorbidităților
  • 3.2.3. Modelul predictiv în baza corelației datelor clinice-paraclinice

4. VALIDAREA MODELELOR PREDICTIVE UZUALE PENTRU REZULTATELE TRATAMENTULUI ÎN TRAUMATISMELE SEVERE
  • 4.1. Validarea scorurilor predictive fiziologice pentru pacienții cu traumatisme severe
  • 4.2. Validarea scorurilor predictive anatomice pentru pacienții cu traumatisme severe
  • 4.3. Validarea scorurilor predictive mixte pentru pacienții cu traumatisme severe
  • 4.4. Evaluarea comparativă a modelelor validate

5. ELABORAREA MODELELOR PREDICTIVE ALTERNATIVE PENTRU PACIENȚII CU TRAUMATISME SEVERE
  • 5.1. Elaborarea modelelor predictive alternative pentru prezicerea rezultatelor tratamentului unui pacient cu traumatism sever
  • 5.2. Validarea modelelor alternative elaborate
  • 5.3. Evaluarea comparativă a modelelor alternative și scorul standard NTRISS
  • 5.4. Impactul pneumoniei în contextul modelelor predictive alternative elaborate
  • 5.5. Modelului predictiv pentru VAP prelungită (mai mult de 96 de ore)

6. PREDICȚIA MODIFICĂRILOR „LA DISTANȚĂ” DIN CADRUL MODELULUI EXPERIMENTAL DE TRAUMATISM SEVER ÎN BAZA COMPONENTELOR SISTEMULUI PROTEAZE/ANTIPROTEAZE
  • 6.1. Predicția modificărilor morfologice la nivelul miocardului (SAMCRSmiocard) la 24 de ore după impactul traumatic
  • 6.2. Predicția modificărilor morfologice și funcționale la nivel pulmonar (SAMCRSplămâni) la 24 de ore după impactul traumatic
  • 6.2.1. Predicția modificărilor funcționale pulmonare (pO2 arterial) la 24 de ore după impactul traumatic
  • 6.2.2. Predicția gradului edemului pulmonar la 24 de ore după traumatism.
  • 6.2.3. Predicția gradului congestiei pulmonare la 24 de ore de la impactul traumatic
  • 6.2.4. Predicția gradului infiltrației leucocitare pulmonare la 24 de ore de la impactul traumatic
  • 6.3. Predicția modificărilor morfologice la nivelul ficatului (SAMCRSficat) la 24 de ore după impactul traumatic
  • 6.4. Predicția modificărilor morfologice la nivelul renal (SAMCRSrinichi) la 24 de ore după impactul traumatic
  • 6.5. Predicția modificărilor morfologice la nivelul splinei (SAMCRSsplina) la 24 de ore după impactul traumatic
  • 6.6. Predicția modificărilor morfologice la nivel global (SAMCRStotal) la 24 de ore după impactul traumatic

7. MODELAREA EVOLUȚIEI ȘI REZULTATELOR TRATAMENTULUI TRAUMATISMELOR SEVERE ÎN BAZA REDUCERII DIMENISUNII COMPONENTELOR SISTEMULUI PROTEAZE/ANTIPROTEAZE
  • 7.1. Reducerea dimensiunii pentru componentele sistemului proteaze/antiproteaze în traumatismele severe în modelul experimental
  • 7.2. Completarea modelelor predictive pentru leziunile „la distanță” în cadrul traumatismului sever experimental
  • 7.3. Reducerea dimensiunii pentru componentele sistemului proteaze/antiproteaze din cadrul studiului clinic pilot
  • 7.4. Modele predictive pentru rezultatele tratamentului (supraviețuire/deces) din cadrul studiului clinic pilot bazate pe factorii extrași

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV-ul AUTORULUI