Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2021 / mai /

Mănăstirile și viața monahală din Basarabia (1813-1918)


Autor: Șalari Marin
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2021
Conducător ştiinţific: Victor Ţvircun
doctor habilitat, profesor universitar
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 14 mai 2021 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 30 iulie 2021

Autoreferat

Adobe PDF document0.51 Mb / în română
Adobe PDF document0.45 Mb / în engleză

Teza

CZU 271.22(478)+94(478)1813/1918(043.3)

Adobe PDF document 1.17 Mb / în română
168 pagini


Cuvinte Cheie

mănăstire, monahism, viață monahală, comunitate monahală, frățime mănăstirească, mănăstiri închinate, complex monastic, viața de obște, viață internă

Adnotare

Structura tezei: Introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie cu 250 de titluri, 140 de pagini de text de bază, anexe. Rezultatele obținute sunt publicate în 12 lucrări științifice.

Scopul lucrării: studierea complexă, din perspectivă istorică, a dezvoltării sub aspect economic, social și cultural a vieții mănăstirești și monahale din Basarabia în 1813-1918.

Obiectivele cercetării: reflectarea monahismului și a mănăstirilor din Basarabia în sursele istoriografice și istorice, analiza modelului de viață monahală internă care a fost aplicat de către ierarhii Mitropoliei, ulterior și ai arhiepiscopiei din Chișinău și Hotin; aprecierea locului mănăstirilor și al monahismului în dezvoltarea socială și spirituală a Basarabiei; determinarea măsurilor Bisericii Ortodoxe Ruse în organizarea vieții monahale în perioada anilor 1813-1918; prezentarea subiectului mănăstirilor basarabene în perioada țaristă în contextul cercetărilor istorice.

Noutatea și originalitatea științifică: Este dezvăluită osatura complexă a dezvoltării vieții mănăstirești din Basarabia într-o perspectivă triplă (economică, socială, culturală) prin explicitarea unei mari varietăți de date inedite și fapte concludente.

Rezultatele științifice obţinute, care au condus la soluționarea unei probleme importante rezidă în evidențierea și caracterizarea particularităților vieții interne a mănăstirilor și a frățimii monahale în perioada când Basarabia făcea parte de Imperiul Rus, fapt care a permis ilustrarea încadrării sistemului monahal din spațiul pruto-nistrean în sistemul duhovnicesc al Bisericii Ortodoxe. Semnificaţia teoretică: sunt analizate conceptual și dezvăluite semnificațiile noțiunilor de viață monahală, comunitate monahală, frățime mănăstirească, mănăstiri închinate, complex monastic, viață de obște; sunt evidențiate particularitățile activității mănăstirilor în evoluția contextului istoric. Valoarea aplicativă: Rezultatele cercetării pot fi utile specialiştilor în domeniu, în studiile interdisciplinare, oferind posibilitatea unor repere ce vizează viața religioasă în spațiul pruto-nistrean în sec. XIX-începutul sec. XX. De asemenea, rezultatele cercetării pot servi drept punct de plecare pentru elaborarea unor teze de licenţă, master și doctorat, pot fi utilizate în cadrul unor cursuri universitare.

Implementarea rezultatelor: Diverse aspecte ale problemei abordate au fost prezentate la conferințe naționale și internaționale, fiind publicate în 12 lucrări științifice. Rezultatele științifice obținute au fost aplicate selectiv în activitatea profesională a autorului.

Cuprins


1. REPERE ISTORIOGRAFICE ȘI SURSE ISTORICE ÎN REFLECTAREA MONAHISMULUI ȘI A MĂNĂSTIRILOR DIN BASARABIA
  • 1.1. Dimensiunea istoriografică a problemei
  • 1.2. Mănăstirile și viața monahală din Basarabia în sursele istorice
  • l. 3. Concluzii la Capitolul 1

2. ORGANIZAREA ȘI ACTIVITATEA MĂNĂSTIRILOR ȘI A VIEȚII MONAHALE ÎN BASARABIA ÎN ANII 1813-1880
  • 2.1. Organizarea vieții monahale până în anul 1813
  • 2.2. Crearea și structura unei noi eparhii
  • 2.3. Mănăstiri închinate
  • 2.4. Comunitatea monahală
  • 2.5. Construirea și renovarea bisericilor mănăstirești
  • 2.6. Situația economică a mănăstirilor
  • 2.7. Activitatea publică și culturală a mănăstirilor
  • 2.8. Concluzii la Capitolul 2

3. LOCUL ȘI ROLUL AȘEZĂMINTELOR MONAHALE ÎN DEZVOLTAREA SOCIALĂ ȘI SPIRITUALĂ A BASARABIEI (1880-1918)
  • 3.1. Viața internă a mănăstirilor și schiturilor – factor de dezvoltare socio-culturală
  • 3.2. Proprietățile și sursele funanciare ale mănăstirilor și schiturilor
  • 3.3. Înălțarea și executarea lucrărilor de reconstrucție a bisericilor mănăstirești
  • 3.4. Locul și rolul mănăstirilor și al monahismului în viața socială și culturală
  • 3.5. Concluzii la Capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV