Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Ion Creangă şi proza basarabeană


Autor: Costin-Băicean Iraida
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2022
Conducător ştiinţific: Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău
Instituţia: Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM

Statut

Teza a fost susţinută pe 12 decembrie 2022 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.69 Mb / în română
Adobe PDF document0.61 Mb / în engleză

Teza

CZU 821.135.1(478).09-3(043.2)

Adobe PDF document 2.28 Mb / în română
169 pagini


Cuvinte Cheie

Ion Creangă, mitul copilăriei, rescriere, model narativ, cultul naratorului, oralitate, figuri narative, schimbare de paradigmă, modernist, postmodernist, intertext, ludic, ironic, crengianism.

Adnotare

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 201 de surse, 146 de pagini de text de bază, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autoarei.

Rezultatele tezei sunt reflectate în 12 lucrări ştiinţifice, inclusiv o monografie.

Scopul lucrării: cercetarea îşi propune să exploreze fenomenul crengianismului în proza basarabeană prin prisma rescrierii modelului Creangă.

Obiectivele cercetării: Prezentarea sumară a vastei şi valoroasei exegeze despre viaţa şi opera lui Ion Creangă, interpretarea problemei de cercetare în critica basarabeană; Identificarea însemnelor modelului Creangă; Examinarea temei „copilăria copilului universal” în prozele lui Spiridon Vangheli (Băieţelul din coliba albastră; Guguţă – căpitan de corabie; Isprăvile lui Guguţă), Ion Druţă (Horodişte) şi Paul Goma (Din calidor); Ilustrarea asimilării creatoare a modelului în romanul lui Vasile Vasilache Povestea cu cocoşul roşu; Relevarea caracterului subversiv în rescrierea lui Vlad Ioviţă a poveştii cu Ivan Turbincă; Evidenţierea intertextualizării ironice şi ludice în proza lui Emilian Galaicu-Păun, Anatol Moraru şi Nicolae Leahu; Analiza (auto)biografiilor ficţionale în prozele lui Ştefan Baştovoi şi Constantin Cheianu; Investigarea eşecurilor în traducerea imaginară a lui Ion Iachim, în experimentul şocant al lui Alexandru Vakulovski, în romanul Podurile de Ion C. Ciobanu şi în adaptarea lui Stan Păţitul de Alexei Marinat (Prostia omenească). Demonstrarea impactului catalitic şi stimulator al modelului Creangă în cele mai importante metamorfoze ale prozei basarabene.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării consistă în demonstrarea impactului modelului Creangă în cele mai importante metamorfoze ale prozei contemporane din Republica Moldova, în elucidarea caracterului catalitic, stimulator şi configurator al modelului în asimilarea creativă a modalităţilor de transfigurare artistică a realităţii, în continuitatea şi discontinuitatea tradiţiilor şi modalităţilor narative, a deconstrucţiei modelului de către postmodernişti Rezultatele ştiinţifice principale obţinute: S-a demonstrat că modelul Creangă are un impact decisiv asupra celor mai importante metamorfoze ale prozei șaizeciste și ale celei postmoderniste, capodoperele lui Creangă sunt modele catalitice, stimulatoare și configuratoare în transfigurările lor artistice; S-a argumentat că tema „copilăria copilului universal” în prozele lui Spiridon Vangheli, Ion Druță și Paul Goma este o ‹‹temă cu variațiuni›› și, în pofida unor afinități de viziune, de stil, de discurs narativ, ea este tratată în maniere distincte și originale; S-a ilustrat caracterul subversiv în intertextualizarea poveștilor, subiectelor, personajelor crengiene în prozele lui Vasile Vasilache, Vlad Ioviță, Alexei Marinat, care în condițiile ‹‹omniprezentei cenzuri›› au dat modele de rezistență prin cultură. Imaginea lumii pe dos, carnavalizarea realităților comuniste e concepută nu numai ca o critică subtilă a regimului totalitar, dar și ca o replică subtilă la literatura oportunistă; S-a analizat impactul lui Creangă în festinul intertextual, ironic și ludic în proza lui Emilian Galaicu-Păun, Anatol Moraru și Nicolae Leahu; S-au evidențiat (auto)biografiile ficționale în prozele lui Ștefan Baștovoi și Constantin Cheianu, axate pe amintirile din copilăria ultimului deceniu de comunism sovietic, rescrierea lor postmodernă; S-au examinat și mostre de continuare a Amintirilor…, de experimente șocante, eșuate în subliteratură, în trivialitate cu consecințe inerente. Prestigiul clasic al prozelor ‹‹corozive›› Povestea poveștilor și Povestea lui Ionică cel prost nu salvează isprăvile erotice din proza postmodernistă.

Semnificaţia teoretică: Aspectele investigate în teză deschid noi perspective de abordare a raporturilor prozei basarabene cu, de pildă, romanul istoric sadovenian sau cu construcţia romanului rebrenian, cu receptarea artistică a naturalismului, existenţialismului, în relaţiile ei intertextuale cu alţi mari scriitori din literatura română sau din cea universală.

Valoarea aplicativă: Investigaţia ar putea sta la baza unui suport de curs opţional la facultăţile de filologie, ciclul I, licenţă; Rezultatele cercetării ar putea constitui puncte de reper la redactarea capitolelor istoriei literaturii române din Basarabia, cu referire atât la prozatorii şaizecişti, cât şi la optzeciştii şi douămiiştii basarabeni; Analizele pe text, propuse în lucrarea de faţă, ar putea stimula noi rescrieri ale modelului crengian, mai cu seamă în rândul prozatorilor postmodernişti; Investigaţia ar putea servi ca model de cercetare în abordarea impactului altor modele narative asupra prozei de azi.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: Rezultatele tezei au fost aplicate în cadrul proiectului Evoluţia literaturii române, folclorului şi a teoriei literaturii în context european şi universal de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu – Hasdeu”al USM. Rezultatele principale ale cercetării au fost reflectate în 12 lucrări. Ideile de bază ale investigației au fost prezentate în cadrul unor reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Publicată sub formă de monografie, teza e pusă în circuitul literar înregistrînd ecouri favorabile în presa de specialitate din RM.