|
StatutTeza a fost susţinută pe 12 decembrie 2022 în CSSşi aprobată de CNAA pe 24 februarie 2023 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 82-1/.-9.09:004(043)
|
Structura tezei: introducere, cinci capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 151 de titluri, 153 pagini de text de bază, 2 tabele, 34 de figuri, rezultatele obținute fiind publicate în 17 lucrări științifice.
Scopul lucrării: analiza evoluției textului de la cel liniar și tipărit la cel ergodic și digital, structurarea și descrierea unui inventar de concepte necesare pentru interpretarea textului ergodic din mediul digital.
Obiectivele cercetării: definirea literaturii și a specificului estetic în raport cu evoluția tehnologică; punctarea de pe o nouă situaționare epistemologică a trăsăturilor definitorii ale literaturii; descrierea fenomenului literar ergodic; prezentarea textului ergodic și a formelor acestuia; definirea și descrierea formelor literaturii ergodice: cybertext, hypertext, IF, joc textual de aventură, MUD, hyperficțiune; examinarea post-literaturii în epoca textualismului virtual; descrierea fenomenului literar ergodic digital; stabilirea unei tipologii a poeziei digitale; conturarea unei modalități de abordare teoretică a cybertextualității; propunerea Ergocriticii ca disciplină preocupată de critica textului ergodic; exemplificarea procesului de digitizare prin descrierea unui proiect în baza operei lui M. Eliade.
Noutatea și originalitatea științifică constau în a crea o amplă teorie a literaturii ergodice și în deschiderea unei neexplorate încă în spațiul românesc piste de interpretare a textului ergodic digital, considerat ca parte a evoluției literaturii în epoca tehnologiilor și a virtualității. Se prezintă fenomenul literar ergodic și formele acestuia, se oferă un inventar de analiză teoretică și se alcătuiește o premisă pentru o clasificare a formelor lui în genuri și specii. Inedită este propunerea unei discipline ce s-ar preocupa de analiza critică a textului ergodic pe care am numit-o Ergocritica. Acest model de critică este descris pentru prima dată.
Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: reconceptualizarea fenomenului literar ca rezultat al influenței evoluției literaturii ergodice, fapt ce a determinat inovarea inventarului teoretic și a orientat cercetarea dată spre definirea și prezentarea Ergocriticii ca disciplină preocupată de interpretarea textului ergodic.
Semnificația teoretică: alcătuirea și descrierea unui inventar de concepte, noțiuni și termeni necesari pentru analiza literaturii ergodice digitale. Valoarea aplicativă: studiul dat facilitează interpretarea literaturii digitale, literaturii ergodice și a producțiilor literare apărute în perioada evoluției tehnologiilor și a extinderii literaturii în spațiul virtual. Propunând disciplina Ergocritica, direcționăm cercetătorii din domeniul filologic spre o modalitate de critică a literaturii ergodice și le punem la dispoziție un inventar aplicabil.
Implementarea rezultatelor științifice: prezentări în cadrul a 10 conferințe internaționale, 16 articole științifice și activități de cercetare în cadrul Proiectului de Stat: Cultura promovării imaginii orașelor din R. Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii, ICI, USM 2020-2023, publicarea unui capitol în monografia Opera literară ca dialog și relație. Noi modele critice: Dialogica Imagologia, Sociocritica, Critica orientată către cititor, Ergocritica, coord. Aliona Grati. Ed. Știința, Chișinău, 2021.