Teoria şi practica statului social: istorie şi contemporaneitate
|
StatutTeza a fost susţinută pe 5 aprilie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007 Autoreferat – 1.35 Mb / în românăTezaCZU 321.6/.8
|
Cuvinte Cheie
stat al bunăstării, stat social, politica socială, asistenţă socială, asigurări sociale, model social european, bunăstare, protecţie socială, pensii, sărăcie, excludere socială, şomaj, modelul universalist, modelul rezidual, beneficii, alocaţii, testarea mijloacelor, piaţă, ocrotire a sănătăţii, educaţieAdnotare
Scopul acestei lucrări constă în analiza complexă şi aprofundată a evoluţiei teoriei şi practii statului social, de la origini şi până în prezent, precum şi în identificarea premiselor, condiţiilor, problemelor instituirii unui astfel de stat în Republica Moldova, dat fiind vectorul de integrare europeană a politicii ţării şi inevitabilitatea orientării socio-economice spre Modelul Social European.
Capitolul I, "Consideraţiuni privind conceptualizarea, instituţionalizarea şi funcţionarea statului social", încearcă să creeze un fundament teoretic cât mai solid pentru cercetarea de faţă. Mai întâi de toate, el defineşte naţiunile-cheie, aşa cum sunt "statul social" şi "politica socială". Tot în cadrul acestui capitol se analizează realităţile istorice şi politice ce au trezit la viaţă acest tip de stat, precum şi evoluţia cronologico-structurală a statului social.
Capitolul II, "Prezentarea principalelor modele contemporane ale statului bunăstării", elucidează mostrele concrete de funcţionare a statului bunăstării/social, aşa-numitele "regime ale bunăstării": social-democrat, conservativ şi liberal. Pentru fiecare din acestea se aduc drept exemple corespondenţele geografice (d.e Suedia, pentru modelul social-democrat).
Capitolul III – "Modelul Social European – vectorul cumulator al politicilor sociale europene", constată existenţa modelului social european (căci se întâlneşte afirmaţia precum că nu există un model social european unic, ci doar formule diferite de funcţionare a sistemelor sociale ale statelor aparte). Tot aici investigăm acele organizaţii care răspund de funcţionarea acestui model, aşa cum sunt Curtea Europeană şi Fondul Social European. În Capitolul IV, "Premisele şi perspectivele statului social în Republica Moldova", se analizează faptele reale şi şansele transformării Republicii Moldova într-un autentic stat social/al bunăstării. Concluzia de bază este aceea, că la momentul actual Moldova nu poate fi considerată un stat social, însă schimbările economico-sociale pozitive survenite pe parcusrul ultimilor ani permit a prognoza o evoluţie pozitivă în această direcţie.
Cuprins
- 1. Interpretări conceptual-teoretice ale noţiunii de stat social
- 2. Procesul istoric de instituţionalizare a statului social
- 3. Politica socială viguroasă ca dimensiunea fundamentală a statului social
CAPITOLUL II Prezentarea principalelor modele contemporane ale statului bunăstării
- 1. Modelul Social-Democrat al Bunăstării
- 2. Modelul Conservator al Bunăstării
- 3. Modelul Anglo-Saxon al Bunăstării
CAPITOLUL III Modelul Social European – vectorul cumulator al politicilor sociale europene
- 1. Caracteristicile definitorii ale Modelului Social European
- 2 Tabloul general al politicilor sociale europene
CAPITOLUL IV Premisele şi perspectivele statului social în Republica Moldova
- 1. Provocările la adresa statului social în Moldova
- 2. Combaterea sărăciei şi perspectivele unui stat social în Moldova
Referenţi Oficiali
- Victor Saca
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Constantin Marinescu
dr. hab. în ştiinţe politice, profesor universitar, România
Teze
În examinare [2] :
- Sistemul educațional - factor de integrare a minorităților naționale în societatea israeliană. Politici educaționale
7 aprilie 2023 - Politica de combatere a traficului de ființe umane, în cazul Republicii Moldova și a Uniunii Europene
24 iunie 2021
Arhiva tezelor:
Acte Normative
