|
StatutTeza a fost susţinută pe 19 iunie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009 Autoreferat![]() |
Lucrarea este dedicată conceptului reformei probatoriului penal din perspectiva promovării elementelor private, problemă actuală pentru Republica Moldova în contextul aspiraţiilor acesteia către Uniunea Europeană. În doctrina juridică naţională, dar şi de peste hotare problema respectării drepturilor persoanei în cadrul probatoriului a fost examinată insuficient. Baza metodologică a lucrării constituie realizările fundamentale ale filosofiei şi dreptului în materie de respectare a drepturilor persoanei în procesul penal. Baza empirică a lucrării constituie cercetările sociologice efectuate de autor în rîndurile subiecţilor procesuali (judecători, procurori, avocaţi, persoane acuzate). Un accent separat a fost pus pe analiza jurisprudenţei naţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În lucrare se încearcă a argumenta că la elaborarea normelor juridice care reglementează probatoriul este necesar de pus accentul pe normele de morală, demnitatea umană fiind punctul de reper în această activitate.
Pornind de la faptul că persoana actualmente capătă statut de subiect al dreptului internaţional, justiţia penală naţională are ca sarcină preluarea principiilor şi mecanismelor eficiente de asigurare a drepturilor omului. Se argumentează necesitatea recunoaşterii principiului proporţionalităţii în activitatea procesuală, utilizării precedentului judiciar, dezvoltării rolului elementului neprofesionist şi a societăţii civile în justiţia penală.
În lucrare se examinează probleme ce ţin de intima convingere, instituţia „fructului pomului otrăvit”, a prezumţiilor procesuale, indeosebi a principiului ne bis in idem.
Promovarea drepturilor acuzatului în cadrul probatoriului este direct proporţională cu dezvoltarea activismului părţilor în probatoriu şi în primul rînd a instituţiei investigaţiei avocatului în raport cu dreptul la tăcere a persoanei acuzate.
Un domeniu separat al lucrării constituie abordarea aspectelor conceptuale de asigurare în cadrul probatoriului a drepturilor victimei infracţiunii. Se argumentează faptul că victima este un subiect cu drepturi depline, fiind independent de poziţia altor subiecţi ai probatoriului. În acelaşi moment pentru asigurarea drepturilor victimei sunt necesare noi instituţii procesuale care trebuie să se înscrie în contextul celor prezente. În acest aspect se examinează perspectiva recunoaşterii principiului disponibilităţii alături de cel al oficialităţii cît şi implimentarea acuzării private şi subsidiare pe anumite categorii de infracţiuni. Un accent separat se pune pe instituţia împăcării şi a justiţiei restaurative şi impactul acestora asupra probatoriului penal.
În lucrare sunt analizate aspecte procesuale de asigurare a drepturilor martorului în probatoriul penal. Pornind de la necesitatea asigurării proporţionalităţii între drepturile persoanei acuzate de a audia martorii pe de o parte şi drepturile martorului, în lucrare sunt supuse analizei instituţiile avocatului martorului, privelegiilor şi imunităţilor martorului ca şi protecţia acestuia.
În lucrare sunt înaintate propuneri de lege-ferende care pot contribui la democratizarea justiţiei penale în general şi asigurarea drepturilor persoanei implicate în probatoriul penal în particular.
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: