|
StatutTeza a fost susţinută pe 26 iunie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 noiembrie 2009 Autoreferat– 0.35 Mb / în română |
Prezenta lucrare reprezintă un studiu complex al instituţiei pluralităţii de infracţiuni în dreptul penal contemporan, în care sunt examinate dimensiunile teoretico-practice ale acestei categorii juridico-penale.
La realizarea acestui studiu a fost utilizată literatura juridică de specialitate şi practica judiciară autohtonă şi străină, asigurându-se, astfel, îmbinarea aspectelor teoretice cu soluţiile pronunţate de organele judiciare în cauzele penale referitoare la pluralitatea de infracţiuni. Lucrarea a fost elaborată în contextul noilor modificări legislative parvenite în materia pluralităţii şi unităţii de infracţiuni în Republica Moldova, care au fost fundamentate şi interpretate în mod adecvat de către autor. În compartimentul introductiv al tezei au fost supuse examinării problemele cu caracter general, cristalizându-se conceptul, formele, trăsăturile şi natura juridică a pluralităţii de infracţiunii. De asemenea, în acest cadru au fost trasate aspectele delimitative dintre pluralitatea reală de infracţiuni şi cea aparentă, punctându-se anumite criterii de rezonanţă practică de identificare a acestora.
Compartimentul al doilea al lucrării reprezintă o cercetare multiaspectuală a concursului de infracţiuni ca formă a pluralităţii de infracţiuni prin prisma relevării caracteristicilor conceptuale, tipologiei şi configuraţiei structurale ale modalităţilor sub care se prezintă. Printre elementele de noutate la acest comportament pot fi menţionate propunerile de lege ferenda făcute în contextul examinărilor critice a problematicii delimitării concursului de infracţiuni de unele forme particulare ale unităţii legale de infracţiuni. Din punct de vedere pragmatic au fost oferite anumite puncte de referinţe ce comportă utilitate practică la identificarea concursului de infracţiuni în coraport cu unitatea infracţională. Nu în ultimul rând a fost detaliat regimul sancţionator al concursului de infracţiuni, trasându-se carenţele existente pe plan normativ şi soluţii de lichidare a lor.
În compartimentul final al lucrării a fost supusă abordării recidiva infracţională şi pluralitatea intermediară de infracţiuni, analizându-se conceptul, natura juridică, trăsăturile definitorii, formele şi regimul de sancţionare ale acestora. O atenţie aparte a fost acordată posibilităţii identificării unei pluralităţi intermediare de infracţiuni în legislaţia penală a Republicii Moldova, context în care au fost promovate anumite opinii originale ce se subscriu cu perfecţiune ideii de dezvoltarea a doctrinei penale.
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: