Modernitate şi tradiţionalism în creaţia poetică a lui Liviu Deleanu
|
StatutTeza a fost susţinută pe 25 septembrie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 11 februarie 2010 Autoreferat – 0.30 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
modernitate, tradiţionalism, simbolism, estetica urîtului, ermetism, dialogism, reiterare, eu liric, sistem de imagini.Adnotare
Domeniul de studiu şi obiectivele investigaţiei.Teza dată constituie o sinteză asupra operei lui L. Deleanu. Se studiază aprofundat spaţii ignorate sau puţin cunoscute din creaţia acestuia. Totodată se propune şi o revizuire, o reconsiderare a interpretărilor poeziei sale din perspectiva metodelor noi de investigare.
Se cercetează şi modul în care individualitatea creatoare a lui L. Deleanu s-a încadrat în două mari orientări literare: modernistă şi tradiţionalistă. Se urmăreşte evoluţia sinusoidală a unui destin poetic, care a cunoscut o afirmare neobişnuită: de la poezia modernistă la cea tradiţional-clasică.
Caracterul ştiinţific-novator al tezei. Cercetarea reprezintă o primă încercare de elaborare a unui studiu aprofundat şi integral al creaţiei poetice a lui L. Deleanu în raport cu direcţiile literare în care-l încadrăm. Se definesc particularităţile artistice ale poeziei sale atît din perioada interbelică, cît şi din cea postbelică, ţinîndu-se cont de natura complexă şi contradictorie a contextului social-istoric.
Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării rezidă în unghiul nou de abordare şi în investigarea multiaspectuală a poeziei lui L. Deleanu. Rezultatele cercetărilor ar putea fi aplicate în cadrul cursului universitar Istoria literaturii române a secolului XX. Exegeza mai poate fi utilă la elaborarea unui curs special privind direcţia tradiţional-clasică.
În Concluzii menţionăm că poezia lui L. Deleanu din perioada interbelică este modernistă şi se încadrează organic în mişcarea poeziei din România acelor ani. Textele scrise în această perioadă se remarcă printr-un fond ideatic ambiguu, în parte criptic. Poetul aplică tehnici poetice moderne (tehnica corespondenţei, oximoronul, sinestezia, sugestia, ambiguitatea etc.), cultivă versul liber, practică stilul aluziv-ermetic. Iar în anii ’50-’60 ai secolului XX se configurează un alt profil literar al lui Liviu Deleanu. Poetul cultivă tradiţionalismul în expresie clasică. Universul poeziei sale postbelice se axează pe cîteva unităţi tematice: iubirea, natura, actul de creaţie, destinul creatorului, motivul horaţian al vîrstei şi al trecerii timpului, unităţi ce îi creionează distinct, în contextul poeziei postbelice din Basarabia, imaginea unui poet liric de autentică sensibilitate.
Cuprins
- 1.1. Cu faţa spre modernitate: asimilări creative şi manierism
- 1.2. Elemente ale esteticii urîtului
- 1.3. Incidenţe simboliste
- 1.4. Ermetism şi fluiditate folclorică
2. Lirica lui Deleanu din perioada postbelică: clasicitate şi artă a „cuvîntului de grea găsire”
- 2.1. Pierderea şi regăsirea „cheilor artei”
- 2.2. Poetica reiterării şi funcţiile ei estetico-stilistice
- 2.3. Polivalenţa dialogului
Referenţi Oficiali
- Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău - Andrei Ţurcanu
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM
Membrii Consiliului Ştiintific
- Mihai Cimpoi, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Aliona Grati, secretar
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Nicolae Bileţchi, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Anatol Gavrilov, membru
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Elena Ţau, membru
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Teze
Acte Normative
