|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 iunie 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 octombrie 2011 Autoreferat– 1.87 Mb / în română |
Structura tezei: teza conţine introducere, trei compartimente, concluzii, recomandări, bibliografia din 140 surse, 3 anexe, 128 pagini de text de bază. Rezultatele obţinute sunt reflectate în 7 publicaţii ştiinţifice la tema tezei.
Domeniul de studiu vizează în principal dreptul penal, partea specială şi în facultativ, dreptul internaţional.
Scopul lucrării: cercetarea multiaspectuală şi complexă a fenomenelor torturii, tratamentului inuman şi degradant, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional.
Obiectivele tezei: investigarea situaţiei în domeniul torturii şi relelor tratamente sub aspect doctrinar, normativ şi internaţional; determinarea şi cercetarea actelor internaţionale care incriminează tortura şi relele tratamente; stabilirea distincţiei prin prisma jurisprudenţei CEDO între tortură, tratament inuman şi tratament degradant; cercetarea legală a cazurilor de tortură, tratament inuman şi tratament degradant; efectuarea unei analize juridico-penală a componenţei de infracţiune „tortura”, prevăzută la art. 3091 CP RM
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Caracterul novator al tezei rezidă în faptul că pentru prima dată s-a încercat să se trateze problema torturii şi a relelor tratamente multiaspectual, reieşind din lacunele existente în norma penală, oferindu-se îmbunătăţiri şi propuneri de lege ferenda în acest sens, precum şi o analiză amplă a jurisprudenţei CEDO în materia respectivă. Problema ştiinţifică soluţionată constă în delimitarea torturii de alte infracţiuni adiacente, în acelaşi timp, făcîndu-se distincţia netă între tortură şi tratament inuman prin prisma jurisprudenţei CEDO.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării: valoarea teoretică a tezei se manifestă prin multitudinea de opinii şi sugestii, constatări ce vizează probleme de calificare, analiza amplă a actelor internaţionale care reglementează tortura şi relele tratamente, precum şi cercetarea legală a cauzelor de tortură potrivit Protocolului de la Istanbul. Valoarea aplicativă constă în utilizarea rezultatelor obţinute în cadrul activităţii ştiinţifice, procesului de instruire, activităţii practice a organelor de urmărire penală, procesului de legiferare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: constatările formulate în teză au fost expuse într-o serie de publicaţii ştiinţifice, inclusiv la Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Reafirmarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale la 60 ani ai Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului” (Chişinău, 12 decembrie 2008).
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: