Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Mit şi ficţiune în opera literară. Ambivalenţa ficţiunii artistice


Autor: Gîrlea Olesea
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.08 - Teoria literaturii
Anul:2012
Conducător ştiinţific: Anatol Gavrilov
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia: Institutul de Filologie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 9 decembrie 2011 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 16 februarie 2012

Autoreferat

Adobe PDF document0.36 Mb / în română

Cuvinte Cheie

imagine artistică, ficţionalizare, strategii interpretative, fantezie religioasă, fantezie artistică, cenzură, mit originar, mit literaturizat

Adnotare

Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 133 de titluri, 160 pagini (text de bază). Rezultatele obţinute sunt reflectate în 14 lucrări ştiinţifice.

Scopul şi obiectivele: să abordăm conceptele de ficţiune religioasă şi ficţiune artistică. Prezentarea unui tablou sinoptic al evoluţiei mitului în domenii diverse de abordare: religie, istorie, politică, psihologie, lingvistică, literatură, antropologie. Distingerea trăsăturilor specifice ale mitului originar şi ale celui literaturizat. Analiza strategiilor interpretative ale mitului literaturizat în creaţia unor autori concreţi.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în analiza problemei mitului în relaţie cu cea a ficţiunii, vizată, deopotrivă, în dimensiunea sa artistică şi religiosă. În baza unui demers istorico-literar, am demostrat cum se poate metamorfoza protoptipul real (dr. Faust) în personaj fictiv, proces care poate fi asociat cu trecerea mitului etno-religios în imaginarul literar. Originalitatea lucrării rezidă şi în relevarea indianismului (mituri, zeităţi, miteme etc.) în opera lui Vasile Vasilache, analiza şi interpretarea mitului personal al lacrimii în creaţia lui Gr. Vieru, a structurilor mitice în poezia lui A. Ţurcanu, precum şi a conflictului religios-literar determinat de apariţia unor romane în care sunt prezentate variaţii ale miturilor creştine.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul respectiv. Rezultatele cercetării au o importantă valoare teoretică fiind utile pentru înţelegerea distincţiei dintre imaginea artistică şi imaginea religioasă, dintre mitul originar şi mitul literaturizat. Esenţială pentru direcţia teoretică şi aplicativă este interpretarea mitocritică a creaţie literare basarabene.

Semnificaţia teoretică a lucrării rezultă din analiza similitudinilor şi a deosebirilor dintre fantezia religioasă şi cea artistică, prin intermediul unor astfel de factori cum sunt: poziţia autorului şi cititorului faţă de lumea reprezentată, situarea cronotopică a autorului, cititorului şi personajului.

Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în perspectivele de investigare pe care le deschide teoria literară în studierea evoluţiei mitului de la conotaţia lui iniţială (credinţă, religie), la spectrul larg de extensii semantice contemporane, care deschide noi direcţii interpretative.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Teza reprezintă un studiu teoretic şi practic instructiv, care poate fi utulizat în procesul de predare a unor cursuri universitare de teorie literară, mitologie, literatură contemporană, literatură şi mitologie germană, literatură universală şi comparată, la elaborarea tezelor de licenţă şi masterat.