Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Regimul juridic al sistemului penitenciar în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea


Autor: Merei Luminiţa Eleni
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.01 - Teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Andrei Smochină
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie
Instituţia: Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice

Statut

Teza a fost susţinută pe 4 decembrie 2015 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 25 februarie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document0.51 Mb / în română

Teza

CZU 343.82 (498) (043.3)M 59

Adobe PDF document 1.16 Mb / în română
168 pagini


Cuvinte Cheie

delincvenţă, sistem celular, reinserţie, expiaţie, comutare, recidivă, instanţă, recluziune, corecţie, prevenţie, detenţie, încarcerare, criminalitate

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii, bibliografia din 162 titluri. Rezultatele tezei de doctorat au fost expuse în 9 articole publicate în culegeri şi reviste de specialitate din România, SUA şi Republica Moldova

Domeniul de studiu al tezei de doctor se referă la regimul juridic, din perspectivă istorică, a sistemului de detenţie în România în perioada cea mai prolifică a construcţiei şi modernizării statului român, perioadă în care se face un extraordinar salt în absolut toate domeniile vieţii politico-socio-economice. O perioadă istorică în care nevoia de modernizare a statului român a coincis în mod fericit cu o perioadă de profunde schimbări de mentalităţi şi realităţi juridice pe plan european şi mondial în domeniul răspunderii penale, executării pedepselor privative de liberate şi a condiţiilor de viaţă în detenţie.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei de doctorat este ca, pe baza studierii izvoarelor, actelor normative şi lucrărilor editate consacrate temei alese, să argumenteze obiectivul urmărit cu consecvenţă de slujitorii legii timp de un secol şi mai bine: umanizarea sistemului penitenciar, a condiţiilor de detenţie din închisori, în vederea resocializării celor osândiţi la pedeapsa privativă de libertate. În baza scopului propunem realizarea următoarelor obiective: evidenţierea necesităţii reformării sistemului penitenciar, cunoaşterea opiniilor penaliştilor europeni şi români referitoare la rolul închisorilor şi la carenţele sistemului penitenciar din perioada modernă; înfăţişarea organizării sistemului penitenciar din Principatele Române şi România modernă în perioada 1831-1929; sublinierea rolului modernizator al legilor şi regulamentelor în materie din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, cu vădită tendinţă de umanizare a sistemului penitenciar; examinarea dispoziţiilor privind ameliorarea vieţii deţinuţilor; descrierea organizării muncii în închisori, a educaţiei morale, şcolare şi religioase, în vederea pregătirii reinserţiei sociale a populaţiei din penitenciare şi case de corecţie; concluzii care să proiecteze experienţa şi învăţămintele acestei perioade de înnoire a legislaţiei penale la contemporaneitate, pentru a contribui la ameliorarea acesteia

Noutatea şi originalitatea tezei. Autorea prezentei teze şi-a propus să aducă la lumină părţile pozitive ale legilor şi regulamentelor din perioada studiată, punând accentul pe umanizarea sistemului penitenciar. Din acest punct de vedere, ideea de reformă morală a sistemului penitenciar românesc n-a făcut până în prezent, decât în rare cazuri, obiectul explicit al unor studii în monografice aprofundate

Teza de doctorat a parcurs aproape exhaustiv studiile de referinţă publicate până în prezent, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, cât şi codurile şi legile uzuale ale acestei perioade. Unele izvoare folosite (materiale de arhivă privind munca în închisori sau condiţiile de viaţă) au fost aduse pentru prima oară în circuitul informaţiei ştiinţifice, ceea ce oferă un plus de originalitate lucrării. Lucrarea de faţă vine în completarea studiilor anterioare, cu o prezentare a sistemelor penitenciare din provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină înainte de 1918 şi tocmai pentru a evidenţia continua reformă a sistemului penitenciar, cu o analiză statistică comparată dintre sistemele penitenciare din Republica Moldova şi România, în epoca contemporană

Problema ştiinţifică importantă soluţionată a prezentei lucrări constă în demonstrarea şi fundamentarea ştiinţifică a existenţei la nivel de avangardă , în contextul epocii, a gândirii juridice din spaţiul românesc în ceea ce priveşte detenţia ca sancţiune penală, ceea ce serveşte la confirmarea faptului că începând cu a doua jumătate a secolului XIX şi până la începutul secolului XX spaţiul românesc nu s-a modernizat doar minimal, existând preocupări profunde, originale de gândire şi acţiune juridică, permiţând astfel evidenţierea gândirii juridice româneşti drept una racordată şi conformă cu valorile lumii democratice şi civilizate, permiţându-se de asemenea valorizarea gândirii juridice româneşti într-o zonă prea puţin cercetată de către specialiştii dreptului.

Semnificaţia teoretică. În baza concluziilor din studiul datelor dintr-o perioadă semnificativă de timp, raportate la realităţile şi obiectivele de astăzi ale reformei sistemului penitenciar, teza argumentează: necesitatea măsurilor sociale de prevenire a infracţionalităţii; prevenirea fenomenului de recidivă; cultivarea unor convingeri şi reguli de conduită etică, pentru remedierea deficitului comportamental al deţinuţilor.

Valoarea aplicativă a lucrării. Observaţiile generaţiilor de jurişti privind sursele infracţionalităţii, curba ascendentă a fenomenului, raportat la cauzele sale însumate şi analizate în lucrare, au certe perspective de aplicabilitate în măsuri reformatoare pentru sistemul penitenciar

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Majoritatea ideilor, concluziilor şi propunerile cuprinse în teză şi-au găsit oglindirea în publicaţiile autoarei şi ar putea fi utilizate în perspectiva utilizării lor în ceea ce rămâne statornic pentru ideea de detenţie: ameliorarea condiţiei umane a celui ce-şi ispăşeşte pedeapsa, pentru a fi redat societăţii în ideea respectării normelor legale

Cuprins


1. REGIMUL JURIDIC AL SISTEMULUI PENITENCIAR ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII EPOCII MODERNE, REFLECTAT ÎN CERCETĂRILE ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIU
  • 1.1. Analiza actelor normative în domeniul regimului juridic al sistemului penitenciar în epoca modernă
  • 1.2. Analiza studiilor doctrinare în domeniul regimului juridic al sistemului penitenciar în epoca modernă
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1

2. ÎNCEPUTURILE REFORMEI PENITENCIARE ŞI ORGANIZAREA ÎNCHISORILOR ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE (1831-1865)
  • 2.1. Necesitatea reformării sistemului penitenciar
  • 2.2. Închisorile şi grosurile din Ţara Românească şi Moldova
  • 2.3. Organizarea uniformă a închisorilor prin Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare şi de binefacere din România (1862)
  • 2.4. Forme de detenţie şi clasificarea închisorilor prevăzute de Codul Penal Român din 1865
  • 2.5. Concluzii la capitolul 2

3. ORGANIZAREA SISTEMULUI PENITENCIAR ÎNTRE ANII 1874-1929
  • 3.1. Legea din 1874 şi noua organizare a închisorilor
  • 3.2. Aspecte privind sistemul penitenciar din provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină înainte de 1918
  • 3.3. Structura sistemului penitenciar după Legea pentru organizarea penitenciarelor şi institutelor de prevenţie din 30 iulie 1929
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. REGLEMENTĂRI JURIDICE ÎN ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA ÎNCHISORILOR ÎN VIZIUNEA NOILOR OBIECTIVE DE UMANIZARE A SISTEMULUI PENITENCIAR
  • 4.1. Populaţia închisorilor şi condiţiile sale de viaţă
  • 4.2. Instrucţia şcolară, educaţia morală şi religioasă a deţinuţilor
  • 4.3. Munca în închisori
  • 4.4. Statutul juridic al personalului penitenciarelor
  • 4.5. Elemente de analiză comparată între sistemele penitenciare din Republica Moldova şi România în epoca contemporană
  • 4.6. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMAND