Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Dendroflora cultivată a Republicii Moldova


Autor: Palancean Alexei
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.05 - Botanică
Anul:2016
Consultanţi ştiinţifici: Alexandru Ciubotaru
doctor habilitat, profesor universitar, Grădina Botanică (Institut) al AŞM
Ion Comanici
doctor habilitat, profesor universitar, Grădina Botanică (Institut) al AŞM
Instituţia: Grădina Botanică (Institut) al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 18 decembrie 2015 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 25 februarie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document2.86 Mb / în română

Teza

CZU 630* 27 (478)

Adobe PDF document 16.00 Mb / în română
274 pagini


Cuvinte Cheie

dendrofloră, introducere,specie, varietate, regiune floristică, poluare, rezistenţă, acumulare, dendroraionare, asortiment

Adnotare

Structura: introducere, 5 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 361 titluri, 13 anexe, 232 pagini text de bază, 33 tabele şi 29 figuri. Materialul tezei a fost publicat în 91 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: 164.01 – Botanica. Scopul tezei: Stabilirea componenţei taxonomice a dendroflorei cultivate; evaluarea rezultatelor multianuale a plantelor lemnoase şi valorificarea în economia naţională.

Obiectivele tezei: studierea dendroflorei cultivate; evaluarea spaţiilor verzi şi a colecţiilor dendrologice; analiza vitalităţii, determinarea predestinării plantelor; analiza ecogeografică şi stabilirea regiunilor floristice de perspectivă; aprecierea rezistenţei plantelor lemnoase la poluarea aerului şi a capacităţii de acumulare a poluanţilor; raionarea dendrologică a or. Chişinău după nivelul de poluare.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată a fost evidenţiată şi determinată taxonomia plantelor lemnoase în dendroflora cultivată (1490 taxoni) şi s-a efectuat analiza ecogeografică a speciilor introduse şi evidenţierea regiunilor floristice, flora cărora este de perspectivă pentru introducţie.Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute. A fost elaborată noţiunea de dendrofloră cultivată; s-a stabilit componenţa taxonomică a dendroflorei cultivate în Republica Moldova (1490 taxoni). S-au evaluat rezultatele multianuale a introducţiei plantelor lemnoase; a fost elaborată Teoria Complexă a Introducţiei Plantelor care cuprinde mobilizarea, adaptarea genotipică, adaptarea populaţională, naturalizarea şi valorificarea în practică. A fost întemeiată o subdiviziune nouă în ecologie – Ecologia mediului poluat pe baza plantelor lemnoase. S-au stabilit regiunile floristice de perspectivă pentru introducerea plantelor lemnoase în Republica Moldova.

Semnificaţia teoretică. Teoria Complexă a Introducţiei Plantelor, elaborată de noi, răspunde cerinţelor ştiinţei şi necesităţilor practice, oferind posibilitatea pentru evidenţierea regiunilor floristice şi aprecierea speciilor de perspectivă pentru introducere, cu un suport ştiinţific spre implementarea în cultură.

Valoarea aplicativă. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice pot fi folosite la elaborarea asortimentelor de arbori, arbuşti şi liane pentru economia naţională. Implementarea rezultatelor. Au fost elaborate de noi şi au intrat în vigoare ”Методические рекомендации по комплексному ассортименту древесных и цветочных растений для озеленения в Молдавии и курортной зоны ”Сергеевка”. Pentru majoritatea speciilor şi formelor sunt elaborate tehnologiile de multiplicare implementate de către Agenţia ”Moldsilva”. 7

Cuprins


1. CONSOLIDAREA DENDROFLOREI CULTIVATE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN REZULTATUL INTRODUCŢIEI MULTIANUALE A PLANTELOR LEMNOASE
  • 1.1. Etapa I – introducerea până la începutul secolului al XIX-lea
  • 1.2. Etapa a II-a – începutul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea
  • 1.3. Etapa a III-ea - începutul-mijlocul secolului al XX-lea
  • 1.4. Etapa a IV-a - mijlocul-sfârşitul secolului al XX-lea
  • 1.5. Etapa a V-a – începutul mileniului trei

2. REZULTATELE MULTIANUALE ÎN DOMENIUL INTRODUCŢIEI PLANTELOR LEMNOASE
  • 2.1. Locul, metodele şi obiectele de cercetare
  • 2.2. Adaptarea, aclimatizarea, naturalizarea – etape a procesului de introducţie
  • 2.3. Evaluarea dendroflorei cultivate şi aprecierea componenţei taxonomice
  • 2.4. Fenomenele sezoniere în dezvoltarea plantelor lemnoase din dendroflora cultivată
  • 2.5. Formele vitale a plantelor introduse, fenoritmurile şi gradul de răspândire
  • 2.6. Concluzii la capitolul 2

3. REZISTENŢA PLANTELOR LEMNOASE LA POLUAREA ATMOSFERICĂ
  • 3.1. Locul, metodele şi obiectele de cercetare
  • 3.2. Poluanţii principali ai atmosferei din or. Chişinău şi influenţa lor asupra plantelor lemnoase
  • 3.3. Modificări ale aparatului foliar în legătură cu poluarea atmosferei
  • 3.4. Influenţa poluanţilor asupra creşterii şi dezvoltării plantelor
  • 3.5. Concluzii la capitolul 3

4. CAPACITATEA DE ACUMULARE A POLUANŢILOR ATMOSFERICI LA PLANTELE LEMNOASE
  • 4.1. Bioacumularea sulfului în frunze
  • 4.2. Bioacumularea metalelor grele – plumb (Pb) şi cadmiu (Cd) în frunzele plantelor model
  • 4.3. Raionarea dendrologică a or. Chişinău şi asortimentele recomandate de plante lemnoase
  • 4.4. Plantele lemnoase ca bioindicatori ai poluării atmosferei
  • 4. 5 Concluzii la capitolul 4

5. PERSPECTIVA INTRODUCŢIEI DE NOI PLANTE LEMNOASE
  • 5.1. Analiza ecogeografică a dendroflorei cultivate
  • 5.2. Repartizarea plantelor lemnoase din dendroflora cultivată pe regiuni floristice,
  • categorii corologice (frecvenţă) şi vitalitate
  • 5.3. Argumentarea şi perspectivele de introducţie a plantelor noi lemnoase
  • 5.4. Teoria Complexă a Introducţiei Plantelor
  • 5.5. Concluzii la capitolul 5

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICE