Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2018 / iulie /

Romanul generaţiei 80. Poetica genului


Autor: Maria Șleahtițchi
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2018
Consultant ştiinţific: Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău
Instituţia: Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM

Statut

Teza a fost susţinută pe 3 iulie 2018 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.87 Mb / în română

Teza

CZU

Adobe PDF document 2.44 Mb / în română
290 pagini

Cuvinte Cheie

roman, generația ´80, optzecism, postmodernism, poetică, naratologie, textualism, scriitură, rescriitură, fractal.

Adnotare

Structura tezei: introducere, cinci capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 292 de titluri, 245 de pagini de text de bază.

Rezultatele obţinute sunt reflectate în 72 de lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: Literatura română.

Scopul lucrării: Identificarea și interpretarea însemnelor poeticii de gen în romanul generației ´80 din perspectiva manifestării fenomenului la nivel național și transnațional.

Obiectivele de cercetare: cartografierea corpusului de autori și lucrări; studiul abordărilor teoretice ale romanului; identificarea algoritmului de interpretare a romanului optzecist; stabilirea caracterului transnațional al optzecismului; analiza romanului optzecist din literaturile țărilor ex-socialiste; studierea imaginii de ansamblu a romanului generației ´80; disocierea între romanul generației anterioare și romanul optzecist; analiza romanului optzecist românesc, prin operele celor mai reprezentative figuri; stabilirea profilului naratologic al romanului românesc optzecist din Basarabia.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezidă în abordarea într-un discurs unitar a fenomenului poeticii romanului optzecist, urmărit în proiecție tridimensională. Lucrarea de față este primul studiu în cercetarea românească și cea din sud-estul european care omologhează într-o viziune analitică de ansamblu romanul rus, ucrainean, maghiar, polon, bulgar cu cel românesc din dreapta și din stânga Prutului.

Rezultatele științifice noi: completarea cu noțiuni noi a științei literaturii din spațiul românesc; demonstrarea funcționalității conceptului de optzecism transnațional, a poeticii distincte aparținând romanului generației ´80, motivate prin existența fundalului social-politic și estetic comun, precum și acreditarea conceptelor de zonă a mentalităților sociale comune, de roman-ars-po(i)etica. Aceasta a determinat stabilirea grilelor de interpretare adecvate narațiunii preponderent postmoderniste, în vederea elaborării Istoriei romanului în spațiul românesc și direcționării cercetării actuale spre studiul fenomenelor literare din perspectiva contextului soco-cultural și literar-geografic, în cazul în care schimbările de ordin politic și metabolismul fenomenelor literare se află în raport de interdependență. Interdependența lor legitimează existența unei rețele transnaționale alcătuită din fenomene literare relevante, care abolesc frontierele literaturilor naționale.

Semnificaţia teoretică şi aplicativă a lucrării se regăsesc în demonstrarea caracterului transnațional și omologant al romanului generației ´80, în stabilirea unității în diversitate a practicii preponderent postmoderniste a romanului optzecist, în identificarea strategiilor și tehnicilor de același tip. Atât abordările teoretice, cât și analizele pe text deschid orizonturi noi de cercetare a fenomenelor literare, în general, și a prozei contemporane, în special.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele tezei au fost implementate în cadrul a trei proiecte de cercetare științifică, desfășurate în anii 2010-2017 la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat din Moldova; la redactarea comunicărilor ştiinţifice prezentate în cadrul conferinţelor naţionale şi internaţionale, la predarea cursurilor universitare de istorie a literaturii române, de literatură contemporană, de artă narativă; la coordonarea tezelor de licenţă, master și doctorat.

Cuprins


1. ROMANUL: SCRIERE, INTERPRETARE, TEORETIZARE
  • 1.1. TENTAȚIA DEFINIRII UNUI FENOMEN ÎN DINAMICĂ: SINTEZE ȘI REFLECȚII
  • 1.1.1. „Insolubilul”, „genul nedefinit”, avatarurile definirii
  • 1.1.2. Poetică sau naratologie? Precizări terminologice
  • 1.1.3. Romanul în perspectiva istoriei și esteticii genului

1.2. NARATOLOGI ȘI REPREZENTĂRI NARATOLOGICE

  • 1.2.1. Mihail Bahtin și teoria cronotopului
  • 1.2.2. Gérard Genette și elementele esențiale ale povestirii
  • 1.2.3. Claude Bremond și teoria rolurilor narative
  • 1.2.4. Jaap Lintvelt și teoria punctului de vedere
  • 1.2.5. Umberto Eco și celelalte entități ale textului: lectorul și naratarul
  • 1.2.6. Roland Barthes și teoria hedonistă a textului

1.3. RETORICĂ, LIMBAJ, FICȚIUNE: PENTRU O POETICĂ A ROMANULUI

  • 1.3.1. Mihail Bahtin: dialogismul și teoria discursului
  • 1.3.2. David Lodge și limbajul romanului
  • 1.3.3. Brian McHale și ficțiunea postmodernistă

1.4. OPTZECISMUL, REPLICA ROMÂNEASCĂ LA POSTMODERNISMUL OCCIDENTAL

  • 1.4.1. Postmodernismul la o relectura rezumativă
  • 1.4.1.1. Postmodernismul în viziunea lui Gianni Vattimo
  • 1.4.1.2. Postmodernismul în înțelegerea Lindei Hutcheon
  • 1.4.1.3. Postmodernismul prin optica lui Fredric Jameson
  • 1.4.1.4. Postmodernism american vs postmodernism european
  • 1.4.2. Postmodernism și/ sau modernism
  • 1.2.3. Postmodernismul estic
  • 1.4.4. Postmodernism și/sau optzecism?
  • 1.4.5. Optzecismul și conceptul generațiilor literare
  • 1.4.6. Generații, promoții, modele

1.5. CONCLUZII la capitolul 1

2. FIGURI REPREZENTATIVE ALE OPTZECISMULUI ROMANESC DIN ȚĂRILE EX-COMUNISTE

  • 2.1. ROMANUL MAGHIAR, ÎNTRE PORNOGRAFIA SOCIETALĂ ȘI EPICUL FERPAR
  • 2.1.1. Péter Esterházy, scriitorul celei de-A Treia Europe
  • 2.1.2. Scriitura autobiografică, între ferpar și epopee
  • 2.1.2.1. Memoria mamei și revelația scriiturii: Verbele auxiliare ale inimii.
  • 2.1.2.2. Romanul dinastiei paterne: Harmonia cælestis
  • 2.2. ROMANUL RUS DE LIMBĂ FRANCEZĂ DIN SPAȚIUL LITERATURII TRANSCULTURALE
  • 2.2.1. Andreï Makine: ipostazele scriitorului
  • 2.2.2. Testamentul francez și romanul ca gest recuperator
  • 2.2.3. Dualitate și individualitate în spațiul lumilor concave
  • 2.2.4. Conștiința europeană a scriitorului transcultural
  • 2.3. ROMANUL POLONEZ ȘI IMAGINEA LUMII DECUPATE
  • 2.3.1. Nonconformistul Andrzej Stasiuk
  • 2.3.2. Provocarea romanului fără subiect
  • 2.3.3. Omul mic, individul oarecare
  • 2.4. ROMANUL OPTZECIST UCRAINEAN: POSTMODERNISM ȘI FEMINISM
  • 2.4.1. Iuri Andruhovâci: căderea imperiului și înălțarea romanului
  • 2.4.1.1. Carnavalesc și utopie: experiența Moscovei
  • 2.4.1.2. Moscoviada intertextuală
  • 2.4.1.3. Personajele epopeii de-o zi
  • 2.4.1.4. Erosul ca element al construcției narative
  • 2.4.2. Oksana Zabușko, între emancipare și feminism
  • 2.4.2.1. Tipologia intelectualei din spațiul ex-sovietic
  • 2.4.2.2. Emanciparea perspectivei narative.
  • 2.5. INVENTAREA ROMANULUI POSTMODERNIST ÎN SPAȚIUL LITERAR BULGAR
  • 2.5.1. Subiectul, istoria, povestea ca pretext pentru ars poetica
  • 2.5.2. Tipologia personajului redundant
  • 2.5.3. Comunismul şi literatura fără stereotipuri
  • 2.5.4. Imanența obsesivă
  • 2.6. CONCLUZII la capitolul 2

3. CORPORALITATEA FRACTALICĂ A ROMANULUI ROMÂNESC OPTZECIST

  • 3.1. DE LA ALTERITATE LA TEXT ŞI MAI DEPARTE LA TRUP
  • 3.1.1. Preambulul conceptual: gramatica şi mecanica fluidului
  • 3.1.2. Jocul alterităţii în romanul românesc optzecist
  • 3.1.3. Personaje în căutarea autorului: identitate regăsită/alterităţi pierdute
  • 3.1.4. Romanul Pupa russa, o operă de sinteză
  • 3.2. PROZA EGO-SOCIO-COSMOGONICĂ .
  • 3.2.1. Ambiguitatea ca stare şi scriitură
  • 3.3.2. Romanul fractalic
  • 3.3.3. Orbitor și narațiunea generativă în spațiul fractalic
  • 3.3.4. Orbitor, imaginea scintigrafică a minții eului narativ
  • 3.3. ROMANUL OPTZECIST DE ATMOSFERĂ
  • 3.3.1. Miza prozatorului analist pe subiect și personaj
  • 3.3.2. Destinul personajului absorbit/absorbind istoria
  • 3.3.3. Ambiguitatea Ploilor amare
  • 3.3.4. Ploile copleșitoare
  • 3.3.5. Încorporarea
  • 3.4. CONCLUZII la capitolul 3

4. OPTZECIŞTII BASARABENI ÎN CĂUTAREA ROMANULUI PIERDUT

  • 4.1. REALISM SOCIALIST VS POSTMODERNISM AVANT LA LETTRE
  • 4.2. ROMANUL ROMÂNESC DIN TRANZIȚIA BASARABEANĂ
  • 4.3. LISTA BASARABEANĂ: ÎNTRE MODERNISM ȘI POSTMODERNISM
  • 4.3.1. O saga scurtă, cu martor şi interlocutor
  • 4.3.2. La schimbarea străjii din naraţie
  • 4.3.3. Romanul, între plăceri gustative și obsesii olfactive
  • 4.3.4. Gesturi, scriitură, eros
  • 4.3.5. Boemi şi crizoizi
  • 4.3.6. Calupuri de medalii şi poveşti
  • 4.3.7. J(Ş)oc existențial: sex şi perestroikă
  • 4.3.8. Miza pe construcție.
  • 4.4. CONCLUZII la capitolul 4

5. ROMANUL GENERAȚIEI ´80: CARTOGRAFII PENTRU O ARTĂ NARATIVĂ

  • 5.1. ROMANUL OPTZECIST ȘI CRONOTOPUL SPAȚIULUI URBAN
  • 5.1.1. Labirintul urbei
  • 5.1.2. Lumea viscerală
  • 5.1.3. Cronotopul crepuscular
  • 5.1.4. Carnavalescul și bufonada
  • 5.2. STRATEGII ȘI CONSTRUCȚII NARATIVE
  • 5.2.1. Strategiile povestirii
  • 5.2.2. Prototexte, holoni, holarhii
  • 5.3. PERSPECTIVE, SCRIITURI, RESCRIITUR
  • 5.3.1. Naratori și autori
  • 5.3.2. Textualismul și alte scriituri
  • 5.3.3. Rescriituri
  • 5.4. „L’ÉCRITURE, MON AMOUR”: ROMANUL-ARS-PO(I)ETICA
  • 5.4.1. Sub semnul lui anti
  • 5.4.2. Alchimizarea conceptual-narativă a tipologiilor romanești
  • 5.4.2.1. Romanul formări
  • 5.4.2.2. Romanul social
  • 5.4.2.3. Romanul erotic
  • 5.4.2.4. Romanul ferpar
  • 5.4.2.5. Romanul scriiturii
  • 5.4.3. Ars po(i)etica, încorporare și absorbție
  • 5.5. CONCLUZII la capitolul 5

CONCLUZII FINALE ȘI RECOMANDĂRI