|
StatutTeza a fost susţinută pe 7 februarie 2020 în CSSşi aprobată de CNAA pe 31 iulie 2020 Autoreferat![]() TezaCZU 11.135.1:808.5(043.2)
|
Structura tezei: introducere, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 114 de titluri, 140 pagini de text de bază şi 2 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu: teoria actelor de vorbire, pragmatica interacţionistă, analiza discursului.
Metodologia cercetării: au fost aplicate următoarele metode speciale: analiza pragmasemantică, cu autorul căreia au fost identificate trăsăturile actelor de vorbire, în special, specificul valorii lor ilocuţionare, şi analiza interacţionistă, o analiză contextuală, datorită căreia a fost urmărit comportamentul lor discursiv.
Scopul lucrării: studierea actelor de vorbire în vederea stabilirii trăsăturilor lor pragmasemantice şi identificarea virtualităţilor combinatorii (dimensiunea interacţională) ale actelor de vorbire care să facă posibilă descrierea mecanismelor generale de funcţionare a acestor unităţi în interacţiunea conversaţională. Obiectivele lucrării: identificarea trăsăturilor pragmasemantice ale actelor de vorbire care reglementează succesiunea, înlănţuirea lor în interacţiunea conversaţională; realizarea unei tipologii a actelor de vorbire care să servească drept bază pentru explicarea comportamentului lor discursiv; relevarea trăsăturilor specifice interacţiunii conversaţionale şi ale perechilor de adiacenţă, în calitatea lor de secvenţe minimale ale interacţiunii conversaţionale; stabilirea şi descrierea funcţiilor cu care sunt folosite actele de vorbire în componenţa perechilor de adiacenţă; examinarea actelor de vorbire ca elemente ale comunicării dialogice.
Noutatea şi originalitatea ştiinţificăa cercetării rezidă în faptul că a fost relevată corelația existentă între trăsăturile ilocuționare şi trăsăturile discursive ale actelor de vorbire. Cercetările întreprinse au demonstrat că forţa ilocuţionară specifică actelor de vorbire are un rol important în organizarea şi desfăşurarea interacţiunii conversaţionale. Problema ştiinţifică importantă soluţionată: constă în identificarea şi descrierea principiilor generale care reglementează comportamentul discursiv al actelor de vorbire în procesul de comunicare.
Semnificaţia teoretică a studiului derivă în primul rând din problemele teoretice abordate. Lucrarea propune o variantă de soluţionare a problemelor pe care le implică funcţionarea actelor de vorbire în interacţiunea conversaţională în limba română. Formulând legităţile generale care reglementează comportamentul discursiv al actelor de vorbire, cercetările întreprinse în lucrarea de faţă deschid calea spre modelarea interacţiunii conversaţionale.
Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele obţinute sunt relevante astfel pentru înţelegerea modului de organizare a dialogului şi ar putea fi folosite la elaborarea cursurilor universitare de pragmatică lingvistică, de cultură a comunicării, dar și la predarea limbii române ca limbă străină. Lucrarea ar putea servi drept imbold pentru cercetări ulterioare privind manifestarea actelor de vorbire la nivel discursiv.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele investigaţiei au fost utilizate la elaborarea materialelor ştiinţifice care au fost publicate sau care au fost prezentate în cadrul unor manifestări ştiinţifice, de asemenea, în activitatea didactică, la elaborarea materialelor folosite în procesul de predare a limbii engleze.
6
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: