română | русский | english

Autor: Romaniuc Dumitru Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.21 - Stomatologie Anul: 2019 Conducători ştiinţifici: Valeriu Fala doctor habilitat, conferenţiar universitar Victor Lacusta doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut Teza a fost susţinută pe 4 septembrie 2019 în CSS şi aprobată de CNAA pe 6 decembrie 2019 Autoreferat – 0.83 Mb / în română Teza CZU 16.314:616.8-009.812-08(043.2) 6.26 Mb / în română 146 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Actualitatea temei. Bruxismul este o patologie răspândită – în jur de 85-90% din populația generală scrâșnește din dinți în anumite perioade ale vieții, la 5% din aceste persoane scrâșnitul evoluează într-o patologie clinică [3]. Prevalența medie a bruxismului este de aproximativ 20% din populație, afectând între 14 – 18% din copii, 13% din adolescenți, 5 – 6% din adulți și aproximativ 3% din persoanele cu vârsta de peste 60 ani [9, 10, 11].

Există diverse teorii și ipoteze referitor la etiologia și patogeneza bruxismului: ocluzală, musculară, psihocomportamentală, umorală, genetică și altele [1, 9, 11, 19]. Incidența înaltă a bruxismului nocturn se explică prin influența factorilor psihoemoționali cu un rol predominant al stresului emoțional [7, 9, 20]. S-a demonstrat că stresul emoțional și anxietatea sunt factori importanți pentru apariția/menținerea bruxismului. Unii autori în calitate de factor etiologic principal consideră dereglările ocluzale, însă practica demonstrează existența bruxismului și la pacienții cu indici ocluzali normali, iar, în același timp există pacienți cu dereglări ocluzale importante fără semne de bruxism [13, 20]. În ultimii ani au fost descoperite interacțiuni neurogene strânse între mușchii masticatori și diferite centre cerebrale, se presupune existența unui generator al bruxismului la nivelul trunchiului cerebral [9, 10], ceea ce ridică importanța investigațiilor neurofiziologice în această patologie. În multe cazuri bruxismul nocturn decurge latent (subclinic), fără a fi evidențiat prin metode stomatologice [20]. În variantele subclinice ale bruxismului nocturn evidențierea bolii se realizează deja la etapele când apar diferite complicații (abraziunea dentară, fracturi radiculare etc.). Reieșind din aceasta este necesară elaborarea metodelor de diagnostic al bruxismului la etapele inițiale prin aplicarea metodelor neurofiziologice patogenetic argumentate.

Manifestările clinice și managementul bruxismului sunt în dependență de acțiunea multiplilor factori etiologici și patogeni, printre care un rol important îl joacă cofactorii cotidieni ai bruxismului (alcoolul, cafeina, nicotina etc.) [2, 4, 11, 14]. Rolul acestor cofactori în aspect diagnostic, clinic și terapeutic este elucidat parțial. Un aspect puțin studiat este și manifestarea clinică a bruxismului în diferite perioade ale vieții.

În ultimii ani s-au obținut succese în tratamentul bruxismului nocturn și complicațiilor lui [9, 10, 15]. Este actuală problema elaborării programelor individualizate de tratament complex al bruxismului nocturn primar cu includerea tratamentului stomatologic și metodelor de autoajutorare cotidiană (tehnici de relaxare, meditație, masaj etc) [1, 5, 6, 8, 20]. Ipoteza de lucru. Manifestările clinice ale bruxismului nocturn primar sunt în funcție de vârsta pacienților, prezența/intensitatea factorilor intrinseci (afectarea dinților, disfuncția articulației temporo-mandibulare etc.) și factorilor extrinseci (dereglări psihoemoționale, activitatea profesională, cofactorii cotidieni ai bruxismului – alcool, cafeina, nicotina etc.), studierea cărora va permite elucidarea unor aspecte patogenetice noi ale bruxismului primar, optimizarea diagnosticului cu evidențierea patternelor clinico-neurofiziologice predominante, elaborarea programelor individualizate de tratament și recomandărilor de autoajutorare în condiții cotidiene, care pot contribui la sporirea tratamentului complex.

Scopul cercetării. Optimizarea diagnosticului și individualizarea tratamentului bruxismului nocturn primar în baza evidențierii particularităților clinico-neurofiziologice de manifestare în funcție de vârsta pacienților și acțiunea cofactorilor cotidieni, elaborarea metodelor de autoajutorare. Obiectivele cercetării. 1. Analiza particularităților clinice, indicilor ultrasonografici ai mușchilor masticatori și proceselor de reglare vegetativă în sistemul stomatognat la pacienții cu bruxism nocturn primar în funcție de vârstă și acțiunea cofactorilor cotidieni ai bruxismului. 2. Studierea particularităților de manifestare a bruxismului nocturn primar, în funcție de predominarea respirației diurne nazale sau orale. 3. Elaborarea metodelor patogenetic argumentate de autoajutorare cotidiană la pacienții cu bruxism nocturn primar, în baza aplicării gutierelor respirator-individualizate și stimulării zonelor reflexogene ale sistemului stomatognat. 4. Studierea eficacității tratamentului bruxismului nocturn primar în baza asocierii gutierelor de diferit tip și metodelor de autoajutorare.

Metodologia cercetării științifice. Metodologia cercetării științifice s-a bazat pe conceptul de diagnostic și tratament al bruxismului nocturn elucidat în ghidurile stomatologice europene și americane [3, 9]. Cercetările s-au fundamentat pe conceptul bruxismului nocturn, care include rolul vârstei pacienților, influența factorilor psihoemoționali și cofactorilor cotidieni (alcool, cafeina, nicotina etc) [2, 7, 9, 10, 14]. Investigațiile s-au realizat în baza conceptului multisistemic și multifactorial al corecției personalizate a dereglărilor în sistemul stomatognat la pacienții cu bruxism [9]. Interpretarea rezultatelor s-a realizat în baza conceptului referitor la interrelația complexă a bruxismului și stresului emoțional [17]

Noutatea și originalitatea științifică. Originalitate științifică prezintă analiza modificărilor clinico-neurofiziologice la pacienții cu bruxism nocturn primar în funcție de vârstă cu elucidarea particularităților clinice, reflexului ocluzal, proceselor de reglare vegetativă în sistemul stomatognat și indicilor structuralultrasonografici ai mușchilor masticatori. · Noutate prezintă identificarea particularităților de activitate a sistemului stomatognat la pacienții cu bruxism nocturn primar în condiții de acțiune a substanțelor psihoactive (alcool, cafeină, nicotină) și gradul diferit de activitate fizică a pacienților. · Inedite sunt rezultatele obținute, care reflectă modificările termo-vasomotor-metabolice ale mușchilor masticatori la pacienții cu bruxism primar nocturn în funcție de vârsta pacienților, acțiunea substanțelor psihoactive (alcool, nicotina, cafeina) și activitatea fizică a pacienților. · În premieră s-a demonstrat acțiunea substanțelor psihoactive (alcool, cafeina, nicotina) și activității fizice asupra proceselor de reglare vegetativă în sistemul stomatognat la pacienții cu bruxism nocturn primar. · Originalitate prezintă sistematizarea componentelor principale ale dereglărilor la pacienții cu bruxism nocturn (psihogen, reflector-ocluzal, miogen, artrogen, dento-parodontal, respirator, vegetativ, algic), care formează patternele clinico-neurofiziologice predominante. · Pentru prima dată au fost identificate particularitățile reflexului ocluzal, asociate cu eficiența aplicării gutierelor miorelaxante la pacienții cu bruxism nocturn primar. · Inedite sunt datele obținute referitor la argumentarea științifică a posibilităților de corecție a dereglărilor bruxism-asociate prin aplicarea tratamentului gutiero-respirator și stimularea zonelor reflexogene auriculare ale sistemului stomatognat.

Rezultatele științifice principale înaintate spre susținere. 1. La pacienții cu bruxism nocturn primar sunt prezente diferite variante ale patternelor cliniconeurofiziologice, structura și expresivitatea cărora este în funcție de vârstă și acțiunea cofactorilor cotidieni ai bruxismului. 2. Realizarea diagnosticului complex (clinic, psihologic, neurofiziologic, electrofiziologic, imagistic) evidențiază particularitățile clinico-neurofiziologice ale bruxismului nocturn primar și oferă posibilitatea realizării tratamentului diferențiat. 3. Manifestările clinice ale bruxismului nocturn primar se pot asocia cu sindromul de respirație orală diurnă, care necesită aplicarea unui tratament individualizat. 4. Indicarea și aplicarea gutierelor miorelaxante în baza indicilor clinico-neurofiziologici sporește esențial eficiența lor. 5. Tratamentul gutiero-respirator și metoda de autoajutorare reflexo-bruxism-reglatoare la pacienții cu bruxism nocturn primar diminuează frecvența și intensitatea de manifestare a episoadelor nocturne ale bruxismului, ameliorează starea psihoemoțională și procesele de reglare vegetativă în sistemul stomatognat.

Implementarea rezultatelor științifice Rezultatele științifice au fost implementate în procesul de cercetare și activitate clinică în Centrul Stomatologic Municipal (mun. Chișinău), Policlinica Stomatologică Republicană, Clinica stomatologică “Megalux Dent”.

Aprobarea rezultatelor științifice. Rezultatele au fost prezentate la foruri științifice naționale și internaționale: Congresul XVIII al Asociației Stomatologilor din Republica Moldova (Chișinău, 2016); Conferința științifică Zilele Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” (Chișinău, 2016); Simpozionul național cu participare internațională NANO-2016 (Chișinău, 2016); Congresul V al fiziologilor din țările CSI (Soci, 2016); Congresul V al biochimiștilor din Rusia (Soci-Dagomîs, 2016); Congresul VIII Internațional al Asociației dentare române pentru educație (Iași, 2016); Congresul XX Internațional UNAS (București, 2016). The clinical-neurophysiological pattern in patients with bruxism and self-help options

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Ion Moldovanu
  doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Neurologie si Neurochirurgie
• Ala Ojovan
  doctor, conferenţiar universitar
• Horia Barbu
  doctor în științe medicale, profesor universitar, Universitatea ”Titu Maiorescu” București,România

Membrii Consiliului Ştiintific

• Sergiu Ciobanu, preşedinte
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Valeriu Fala , membru
  doctor habilitat, conferenţiar universitar
• Diana Uncuţă, membru
  doctor habilitat, conferenţiar universitar
• Silvia Răillean, membru
  doctor, conferenţiar universitar

 Teze

În examinare [2] :

• Metodologii de evaluare a percepției esteticii orofaciale și funcției orale la pacienți stomatologici
  5 aprilie 2023
• Indici clinico-fiziologici în disfuncția mușchilor masticatori
  25 ianuarie 2023

Arhiva tezelor:
Selectaţi anul2022 [2]2021 [2]2020 [1]2019 [1]2018 [4]2017 [4]2016 [1]2015 [1]2012 [1]2011 [3]2010 [2]2009 [8]2007 [4]2006 [3]2005 [1]2004 [4]

[...] Acte Normative