Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Calculul inferențelor direcționale în limbile franceză și română:abordări traductologice


Autor: Breahnă Irina
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.02.20 - Teoria limbii (filozofia limbajului, semiotica, teoria traducerii)
Anul:2022
Consultant ştiinţific: Ludmila Zbanţ
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 octombrie 2021 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 martie 2022

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.96 Mb / în română
Adobe PDF document – 0.99 Mb / în engleză

Teza

CZU 81'25:[811.133.1+811.135.1](043.3)

Adobe PDF document 3.54 Mb / în română
325 pagini

Cuvinte Cheie

inferență, Modelul Inferențelor Direcționale (MID), calculul inferențelor direcționale, Teoria pertinenței (TP), efort cognitiv, efect contextual, context, ipoteză contextuală, informație conceptuală, informație procedurală, unitate de traducere, traducere, timp verbal, referință temporală, subdeterminare lingvistică

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 337 de titluri, 3 anexe, 265 de pagini de text de bază, 7 figuri, 21 de tabele. Rezultatele obținute sunt publicate în 2 monografii, 1 lucrare didactică și 19 studii științifice.

Scopul lucrării: într-o primă etapă, validarea experimentală a MID pe materialul limbii române și determinarea particularităților generate de calculul inferențelor direcționale în această limbă; într-o a doua etapă, plasarea calculului inferențial într-o perspectivă traductologică, prin formalizarea unei subunități de traducere direcționale.

Obiectivele cercetării: -să identificăm principalele problematici legate de subiectul temporalității în cadrul lingvisticii și filosofiei limbii; -să descriem principiile de bază ale MID, algoritmul și ierarhia informațională pe care acesta le preconizează pentru calculul inferențial direcțional; -să elaborăm designul experimental, pentru validarea MID în limba română; -să desfășurăm prima etapă de validare experimentală a MID, cu participarea unui eșantion de subiecți locutori nativi de limbă română; -să desfășurăm a doua etapă de validare experimentală a MID, în care interpretăm rezultatele obținute în prima etapă, identificând particularitățile calculului inferențial în limba română și determinând implicațiile teoretice ale acestuia din punct de vedere pragmatic și traductologic; -să extrapolăm rezultatele obținute la domeniul traductologiei, prin avansarea unui model teoretic de subunitate de traducere direcțională; -să formalizăm subunitatea de traducere direcțională propusă în cadrul unui model structural și funcțional; -să propunem căi prin care subunitatea de traducere direcțională poate fi corelată cu noțiunea de „greșeală de traducere” și/sau aplicată independent într-un context didactic de formare a traducătorilor.

Noutatea și originalitatea științifică: MID (calculul inferențelor direcționale) a fost validat în limba română prin intermediul unui studiu experimental, iar rezultatele au fost formalizate în cadrul unei noi unități de traducere – subunitatea de traducere direcțională.

Rezultatele fundamentale obținute care au determinat crearea unei noi direcții științifice și au soluționat o problemă științifică, aplicativă, de importanță majoră: rezidă în demonstrarea experimentală a prevederilor MID, ceea ce a condus la clarificarea particularităților calculului inferențial direcțional în limba română, creând baza teoretică pentru formalizarea unui model de subunitate de traducere direcțională. Semnificația teoretică: validarea experimentală a MID confirmă faptului că acest model teoretic este valabil în afara particularităților unei singure limbi: interpretarea dinamicii temporale în limba română corespunde algoritmului general de calcul inferențial preconizat de MID. Considerăm importantă formalizarea calculului inferențial direcțional sub forma unei subunități de traducere – o parte componentă a proceselor inferențiale generale ce se produc în timpul comunicării interlingvistice.

Valoarea aplicativă: s-a ilustrat în ce mod dimensiunea normativă a limbii poate fi completată, în perspectivă didactică, dar și științifică, cu contribuțiile cadrelor teoretice de orientare cognitivistă (Teoria pertinenței și Modelul Inferențelor Direcționale); s-a indicat cum o teorie a traducerii bazată pe TP poate ghida practic activitatea specialistului sau a formatorului de specialiști din domeniu; s-a formulat o propunere de demers didactic în care subunitatea de traducere direcțională, corelată cu greșeala de traducere sau cu alte fenomene de decalaj, poate fi valorificată într-o optică de cercetare-acțiune de către formator și într-un instrument de autoreflecție de către cursantul înrolat într-un program de traducere sau chiar de către traducătorul profesionist.

Implementarea rezultatelor științifice: în lucrări științifice și comunicări în cadrul manifestărilor științifice naționale și internaționale; în cadrul cursurilor de „Introducere în traductologie” și „Traducere consecutivă” predate la USM, Facultatea de Litere, Departamentul traducere, interpretare și lingvistică aplicată.

Cuprins


1. TIMP ȘI REFERINȚĂ TEMPORALĂ ÎN LIMBĂ
  • 1.1. Considerații despre timpul verbal și categoria timpului
  • 1.2. Conceptualizarea timpului în modele structurale și textuale
  • 1.3. Contribuțiile gramaticilor tradiționale
  • 1.4. Soluții semantice moderne pentru referința temporală
  • 1.5. Contribuții, analize și teorii despre temporalitate în limba română
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

2. DE LA MODELUL CODULUI LA MODELUL INFERENȚEI: COMUNICAREA INTRAȘI INTERLINGVISTICĂ
  • 2.1. P. Grice și rolul inferenței în procesul de înțelegere a enunțurilor
  • 2.1.1. Principiul Cooperării și maximele conversaționale
  • 2.1.2. Semnificația nonnaturală și „briciul lui Grice”
  • 2.2. Teoria pertinenței: o teorie inferențială a comunicării și cogniției
  • 2.2.1. Teoria pertinenței vs P. Grice
  • 2.2.2. Principiile teoretice ale Teoriei pertinenței
  • 2.2.3. Cogniția, comunicarea, înțelegerea și arhitectura minții conform Teoriei pertinenței
  • 2.3. Traducere și pertinență – o abordare teoretică a traducerii fără o teorie a traducerii
  • 2.3.1. Aspectele comunicaționale și cognitive ale traducerii din perspectiva Teoriei pertinenței
  • 2.3.2. Integrarea Teoriei pertinenței în CPT și MPT
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. MODELUL INFERENȚELOR DIRECȚIONALE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ ȘI ROMÂNĂ
  • 3.1. Modele empirice și experimentale
  • 3.2. Modelul Inferențelor Direcționale: principii de elaborare și funcționare în limba franceză
  • 3.2.1. Subdeterminarea lingvistică și nedeterminarea temporală a referinței temporale
  • 3.2.2. Elaborarea și validarea Modelului Inferențelor Direcționale
  • 3.2.3. Implicațiile teoretice ale Modelului Inferențelor Direcționale
  • 3.3. Validarea experimentală a Modelului Inferențelor Direcționale în limba română
  • 3.3.1. Precizări la designul experimentului
  • 3.3.2. Designul experimentului: metodă și material
  • 3.3.2.1. Timpurile verbale în limba română
  • 3.3.2.2. Identificarea predicatelor: testarea relațiilor de cauzalitate și formularea perechilor de predicate
  • 3.3.2.3. Alegerea conectorilor
  • 3.3.2.4. Construirea itemilor experimentali
  • 3.3.3. Formularea ipotezelor experimentale și teoretice
  • 3.3.4. Protocolul de desfășurare a primei etape de validare a MID (faza I)
  • 3.3.5. Protocolul de desfășurare a celei de-a doua etape de validare (faza a II-a)
  • 3.4. Modelul cu Discriminare Înaltă a Referinței Temporale (HD)
  • 3.5. Concluzii la capitolul 3

4. REZULTATELE VALIDĂRII EXPERIMENTALE A MODELULUI INFERENȚELOR DIRECȚIONALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
  • 4.1. Faza a II-a de validare a MID: interpretarea procesului de atribuire a inferențelor direcționale
  • 4.1.1. Interpretarea procesului de atribuire a inferențelor direcționale în configurații fără conector
  • 4.1.2. Interpretarea procesului de atribuire a inferențelor direcționale în configurații cu conector
  • 4.1.3. Interpretarea procesului de atribuire a inferențelor direcționale în configurații cu cuplul PC-MMP
  • 4.2. Validarea ipotezelor experimentale
  • 4.3. Validarea ipotezelor teoretice: construirea modelului unei subunități de traducere direcționale
  • 4.3.1. Unitate de proces/unitate de produs
  • 4.3.2. Unitate/subunitate direcțională/temporală
  • 4.3.3. sUTd: conținut și mecanism de funcționare
  • 4.3.4. Aplicații didactice ale sUTd
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA 1. GRILĂ DE INTERPRETARE (EXEMPLU)
ANEXA 2. GRILĂ DE INTERPRETARE COMPLETATĂ (EXEMPLU)
ANEXA 3. TABEL RECAPITULATIV AL REZULTATELOR FAZEI I
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV-ul CANDIDATULUI