Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Psihogeneza limbajului în medii de comunicare mixtă


Autor: Racu Jana
Gradul:doctor habilitat în psihologie
Specialitatea: 19.00.07 - Psihologie pedagogică, psihologia dezvoltării, psihologia personalităţii
Anul:2008
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 29 februarie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.49 Mb / în română
Adobe PDF document – 0.53 Mb / în rusă

Teza

CZU 37.015.3 (043.2)

Adobe PDF document 2.39 Mb / în rusă
361 pagini

Cuvinte Cheie

Bilingvism, psihogeneza limbajului, comunicare, mediu comunicativ mixt, mediu comunicativ monolingv, mecanisme ale vorbirii, activitatea comunicativă, perioade senzitive de dezvoltare a limbajului, funcţiile limbajului: comunicativă, denominativă şi semnificativă; formele limbajului – oral (dialogul şi monologul) şi scris, vorbire coerentă, limbaj egocentric, aspectele situativ şi contextual al limbajului (fonetic, lexical şi gramatical), vârsta antepreşcolară, preşcolaritatea, şcolaritatea mică.

Adnotare

Cercetarea se axează pe o problemă actuală din cadrul psihologiei pedagogice contemporane – psihogeneza limbajului în medii de comunicare mixtă. În lucrare sunt descrişi factorii, mecanismele şi legităţile de bază a procesului dat. Este demonstrat rolul determinant al mediului comunicativ şi caracterul prezenţei limbilor în procesul de comunicare al adultului cu copilul de vârstă antepreşcolară şi preşcolară.

Eficacitatea dezvoltării funcţiilor, felurilor şi aspectelor limbajului în procesul de însuşire a două limbi diferite în MCM este determinată prin strategia educaţiei bilingvismului la început în familie şi apoi în instituţia preşcolară şi şcoală. A fost stabilit că dezvoltarea favorabilă a bilingvismului este determinată de vîrsta şi nivelul cognitiv de dezvoltare a copilului, de nivelul posedării limbii materne şi însuşirile de personalitate, în special cele comunicative.

În experimentele de constatare realizate au fost stabilite legităţile de bază şi dinamica de vîrstă a dezvoltării limbajului la copii din MCM. Preşcolarii din MCM, în care sunt clar delimitate “sferele lingvistice”, la etapele primare denotă un nivel mai înalt de posedare a limbajului matern, spre deosebire de limbajul nematern, şi indicii înregistraţi de semeni, referitor la acest capitol, la care bilingvismul are un caracter haotic. Prevalarea limbajului matern la majoritatea copiilor antepreşcolari şi preşcolari influenţează volumul şi nivelul de folosire a două limbi în comunicare. Mulţi, dacă nu toţi dintre copiii bilingvi, vor folosi ambele limbi în stadiile primare ale dezvoltării lingvistice.

Dezvoltarea bilingvismului la etapele timpurii este însoţită de fenomenul „interferenţei” care se manifestă în dependenţă de caracteristicile MCM.

Analiza complexă a evoluţiei limbajului la copiii din MCM a demonstrat că dualismul verbal poartă un caracter haotic. Indicii dezvoltării verbale la preşcolarul bilingv sunt inferiori celor înregistraţi de semenii lui din MCM.

Activităţile formative, orientate spre dezvoltarea tipurilor, funcţiilor şi a tot ceea ce este adiacent limbii a doua oferă oportunităţi de corectare a unui nivel redus al bilingvismului în stadiile primare ale dezvoltării lingvistice şi-i declanşează mecanismele de instalare în MCM.

Progresul evoluţiei dualismului lingvistic la etapa şcolară mică este asigurat de limba de instruire şcolară, învăţarea căreia conduce la instalare limbajului scris, care prevalează la etapa dată de dezvoltare psihică a copilului.

Concepţia elaborată în lucrare constituie baza programei de educare corectă a bilingvismului, iar recomandările propuse pot fi pe larg utilizate în practică de către maturi în scopul dezvoltării verbale a copiilor bilingvi.